Memorie si identitate intr-un spatiu intercultural - cazul Banatului

In ultimii ani, atentia noastra s-a concentrat pe reprezentarea in arhiva a tuturor etniilor care au trait in Banat, atat in zona rurala cat si in cea urbana, pe surprinderea - prin persoanele alese pentru interviu - a diferentelor de generatii, de sex, de ordin social, religios, lingvistic si a fenomenelor de interculturalitate specifice zonelor rurale si urbane.

Intr-un timp secund, arhiva a fost utilizata pentru a transmite mai departe, spre un public mai larg, prin editarea unor volume de povestiri ale vietii [1] o parte din informatiile care ar putea fi utile societatii civile pentru a-si intari solidaritatea in jurul unei memorii impartasite, pentru a cunoaste mai bine o istorie de obicei ignorata (cea a vietii oamenilor obisnuiti, a vietii cotidiene, a sensibilitatilor, atitudinilor, opiniilor, reprezentarilor) si a deveni mai sensibila la diversitate, sub formele in care o poveste a vietii o poate face perceptibila.

Nu in ultimul rind, am incercat sa analizam materialul arhivat si sa elaboram mici studii pentru a semnala unele subiecte interesante pentru cercetator, care pot constitui obiectul unor aprofundari. O parte dintre ele au fost publicate sub forma de prefete sau postfete in volumele pe care le-am editat, altele au aparut in reviste de specialitate.

Sub rubica Pro Memoria, revista "Orizont" a preluat spre publicare texte, fotografii din arhiva Fundatiei si a adus la cunostinta publicului proiectele in care am fost angajati. Una din temele de studiu care a stat constant in atentia noastra, a fost cea a producerii si receptarii discursurilor memoriei, a rolului si functiilor pe care ele le au intr-o societate, din punct de vedere al formarii opiniilor, al modelarii comportamentelor si al comunicarii valorilor.

In cercetarea de teren pe care am intreprins-o asupra memoriei diferitelor comunitati din Banat, am putut constata adesea importanta pe care memoria o are in explorarea si uneori in definirea sau redefinirea identitatii individuale si de grup. Examinarea relatiei dintre memorie si identitate intr-un spatiu intercultural - cum ne-am obisnuit sa consideram spatiul banatean - ne obliga sa examinam categoriile in functie de care e gindita sau imaginata diferenta culturala.

Apartenenta etnica nu e singura care intra in joc in astfel de cazuri. Relatia intre etnic, social, politic si religios pe de o parte si cea dintre etnic si apartenenta locala (un loc de nastere sau cel in care individul si-a petrecut o mare parte din viata sau o parte importanta a acesteia), regionala sau nationala pe de alta (relatie a carei relevanta creste in contextul integrarii europene) sunt azi elemente cheie ale unei analize care percepe identitatea sub aspectele ei dinamice si in functie de contexte istorice precise.

Cel in care ne-am construit terenul si implicit cel in care comunicam rezultatele cercetarii este un context caracterizat din punct de vedere politic prin transformari majore cu consecinte importante pe plan cultural. Intrebarea este cum s-a redefinit acest context dupa 1989, avand in vedere ca regimul comunist a facut tot ce e posibil ca sa reprime diferentele si dreptul lor de a se afirma. Politica dusa de regimul comunist in privinta minoritatilor de orice tip a fost intotdeauna ambigua, duplicitara, redusa uneori la un activism cultural superficial, la o reprezentativitate decorativa.