Mex Weber - sociologia comprehensiva, tipul ideal, occidentul si noua directie a istoriei universale

Trimis la data: 2009-11-11
Materia: Sociologie
Nivel: Facultate
Pagini: 9
Nota: 9.90 / 10
Downloads: 2
Autor: Catalina Trecu
Dimensiune: 24kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Cu V. Pareto, sociologia europeana formuleaza ideea corelatiunii dintre creativitate si violenta. Teza lui V. Pareto este ca elitele au in istorie o functie creatoare pe cand masele au o functie conservatoare. Concentrarea in cadrul elitelor a reziduurilor din prima clasa (instinctul combinarilor) face din ele agenti ai inovatiei, cautatoare ale unor noi combinatii, diferite de cele consacrate. Aceeasi tendinta care sporeste in elita predispozitia combinatorie (spre creativitate) indeparteaza elita de masa conservatoare pana acolo incat circulatia sociala a elitei se opreste si astfel se creeaza conjunctura violentei sociale.
Aceasta lege a corelatiunii creativitatii si violentei este cea mai grava sfidare a tezei rationalitatii socio-umane. Rationalizarea prin creatie conduce, paradoxal, la efecte irationale sau, in orice caz, se asociaza cu o acumulare a irationalitatii in sistem astfel ca se creeaza conjunctura exploziilor sociale, a violentelor, a recursului la forta si deci a schimbarilor bruste, revolutionare. In acest punct, teza lui Durkheim, dupa care conduita creatoare preschimba contactele agresive in contacte cooperative, in stare a genera o noua forma de solidaritate sociala (cea organica), este puternic clatinata.

Accentul pus pe problema ordinii sociale se deplaseaza catre problema rationalitatii (sau irationalitatii) conduitei umane (individuala si sociala). Problema rationalitatii umane capata iata, o pozitie centrala in preocuparea spiritului european. Punctul celei mai dezvoltate formulari a acestei problematici in cadrul sociologiei europene, este, mi se pare, sociologia lui Max Weber. Sociologul german, nascut la 1864 si mort la 1920, a parcurs biografic un interval istoric devastat de "hybrisul epocii wilhelmine" (G. Jung), astfel incat nu s-ar mai fi poticnit de nici o iluzie cu privire la rostul si destinul societatii europene.

Imbratisand ideea ca in istoria moderna se manifesta o tendinta spre rationalizarea societatii omenesti, sociologul german se grabeste a preciza ca este vorba despre o tendinta care s-a ivit intr-o societate anume, cea european-occidentala, fiind legata de o civilizatie anumita, cea capitalista occidentala si avandu-si propria ei contrafata irationala. (1) Rationalitatea sociala deci este istorica, este (2) cultural determinata si (3) supusa adica unor contexte interpretative variabile, prin care devine inteligibila (comprehensibila).
Aceasta tripla determinatie a rationalitatii cenzureaza drastic teza rationalismului individualist si a ratiunii abstracte, universale.

Teza rationalitatii unice, credinta pseudoreligioasa intr-o "ratiune" abstracta, universala si anistorica, in stare a regla toate afacerile omenesti si a chema toate epocile si toate culturile in fata tribunalului ei, este parasita, cum vedem, de catre spiritul teoretic cel mai reprezentativ al secolului al XIX-lea in favoarea tezei unei rationalizari istorice progresive a societatii. Rationalizari in termenii scopurilor si valorilor de orientare (finale), de cel mai variat caracter "au existat in diferite sectoare ale vietii si in toate ariile culturii". (M. Weber, The Protestant Ethic..., p.26).
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.