Michelangelo Buonarroti

Pieta (1499, realizata de Michelangelo la varsta de 24 de ani, se indeparteaza cu mult de modul traditional de prezentare a Fecioarei Maria, care apare foarte tanara, cu trasaturi imaculate. Suferinta ei inobileaza dragostea si frumusetea, cufundata in durere, sta cu capul usor aplecat, tinand tragic in brate trupul inert al fiului, care pare sa curga ca o unda de pe genunchii ei. Sculptura s-a dovedit a fi o capodopera a genului si contemporanii au recunoscut imediat geniul artistului.

Alte opere sculpturale ale lui Michelangelo sunt Moise (in biserica San Pietro in Vincoli, Roma), Sclav inlantuit si Sclav murind (prevazuti pentru mausoleul papei Iuliu al II-lea, in prezent in Muzeul Luvru di Paris), grupul statuar Ziua si Noaptea, Amurgul si Aurora la mormantul lui Giuliano de Medici, Il Pensioroso (Ganditorul) reprezentandu-l pe Lorenzo Magnificul, grupul de sclavi (asa zisii Giganti), sculpturi neterminate aflate in Muzeul Academiei din Florenta. Ultimele sculpturi cu tema Pieta se deosebesc de cea din tinerete printr-un dramatism impresionant.

Pana a-si castiga renumele de pictor remarcabil, Michelangelo dobandise deja gloria sa ca sculptor. Una dintre primele sale lucrari de pictura si chiar unul dintre putinele tablouri ale artistului - Michelangelo facand mai ales pictura murala sub forma de fresca - este La Sacra Famiglia (Sfanta Familie), cunoscuta si sub numele de Madonna Doni sau Tondo Doni (Tondo in limba italiana deriva di rotondo, insemnand rotund). Un tondo este pictat in cerc, pe lemn fixat intr-o rama sculptata.

In tabloul lui Michelangelo, membrii Sfintei Familii sunt tratati in maniera sculpturala si se diferentiaza in mod clar de celelalte personaje care populeaza fundalul, unde siluetele sunt realizate mai putin plastic si culorile sunt estompate. Artistul confera tabloului trasaturi specifice artei antice, revolutionand iconografia respectivei scene religioase traditionale. Raportarea la antichitate este caracteristica Renasterii, fascinata de vechea cultura greco-romana.