Micul romantism - Barbu Delavrancea

Trimis la data: 2014-03-04
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 18
Nota: 9.99 / 10
Downloads: 0
Autor: Valentina_O
Dimensiune: 32kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
La frumoasa Revista noua a lui Hasdeu, aparuta la 15 decembrie
1887, incepe a se afirma un spirit care va cuprinde intreaga literatura
a acestei epoci si care s-ar putea rezuma in formula: mic romantism
provincial si rustic. Barbu Stefanescu Delavrancea (1858--1918) e
unul din principalii exponenti. Bineinteles, acest romantism reprezinta
o unda a eminescianismului. Delavrancea, care sufera de o psihoza a
veacului, recunoaste raul ca principiu al istoriei, vede in fauna si flora un camp al luptei pentru existenta.
Ca mai toti scriitorii iesiti din mahalaua bucuresteana, a caror
reputatie de vulgaritate nu se justifica, Delavrancea e un idilic cu
inclinare spre policromie. Sultanica se deschide cu un peisaj hibernal
de un colorit fantastic, machietist, intr-un alb violent, floral. Un taran are "fata conabie ca sfecla", Sultanica are gene "de catifea", "rasuri pe obraji", parul lins, "cu unde albastrii", buze rumene "ca bobocul de trandafir", sanii pietrosi "ca poama parguita", "ca doua mere
cretesti".

Mahalaua cultiva florile cu tonuri vii, muscate, cercelusi, si
paleta scriitorului e plina de vopselele lor. Cu tehnica machietista e
descrisa lunca Vitanului (sange, pacura, apa galbena). Cautarea
monstruosului indica si ea un spirit de atelier. Zobie, un fel de
Quasimodo, e tratat in uleiuri tipatoare (guse rosie, par roscat, fond
portocaliu).

In nuvelistica lui Delavrancea e o intentie de verism, in chipul mai
putin pedant al lui G. Verga. Insa observatia e superficiala, mai curand satirica, si putinele note realiste sunt puerile si vulgare. Cosmin are in cursul actiunii doua turburari stomacale, iar devotamentul Sasei se vadeste mai ales cand il doare "vreo masea". Proza delavranciana e patetica, stilizata intr-un chip ce devine nota esentiala si manierismul scriitorului, nu fara ecou din Hasdeu. Dialogul e sacadat, artificial,

sau plin de afectare, de simetrii verbale, de reticente teatrale si de
dulcegarii. Propozitiile sunt asezate in scara, mecanice ca niste cozi
de pendul ("Imi dadea mana. -- Ma ingrijea. -- Se uita la mine. --
Se gandea. -- Tacea"). Cu aceste mijloace, in momente de echilibru,
Delavrancea a scris cateva amintiri si basme de neuitat. Aparenta e
adesea de realism, dar e o iluzie. Domnul Vucea, cu fizionomia lui de
papusa, e tipul omului rau din poveste, imbracat feeric ca o ganganie;
Hagi-Tudose e un avar fantastic, delirant, care se priveaza de hrana
si vrea sa taie coada cotoiului ca sa scurteze timpul deschiderii usii.
Vitiul hagiului e desfacut cu totul de individualitate, redus la o
caricatura mitologica
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.