Mihai Eminescu

Trimis la data: 2005-01-16
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 11
Nota: 8.02 / 10
Downloads: 17
Autor: Paula Dinu
Dimensiune: 30kb
Voturi: 325
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
EMINESCU Mihai (15.1.1850, Botoşani - 15.VI. 1889, Bucureşti). Poet. Descen dent al unei vechi familii româneşti din Mol dova de Nord, cu rădăcini rurale din partea ambilor părinţi.
"Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani, în ziua de 15 ianuarie 1850, ca fiu al cămina rului Gheorghe Eminovici, om din Călineştii Bucovinei, şi al soţiei sale Raluca, fiica stolni cului Vasile Iuraşcu. Ca în împrejurarea atâtor oameni de seamă ai altor popoare, deschizători de drumuri într-un fel oarecare, uimirea a ţesut şi în jurul obârşiei lui Eminescu un val de le gende.

Singurul lucru care se poate spune cu siguranţă este că poetul a ieşit din pasta ome nească a locului naşterii sale, din acea Moldo vă nordică, de unde drumurile se împart către toate ţinuturile românismului,(...) Gheorghe Eminovici era om cu oarecare ştiinţă de carte, plin de grijă să împărtăşească pe copiii săi de la învăţătura mai înaltă.(...)

O soartă rea urmă reşte pe copiii căminarului. Boala şi deznădej dea, care înarmează mâna unuia din ei împo triva sa însuşi, încheie de timpuriu mai toate destinele omeneşti ale fraţilor lui Eminescu. Mihai pare un copil sănătos, dar puţin înclinai să-şi croiască drumul după normele comune. Trimis să înveţe carte la Cernăuţi, el sfâr şeşte clasele primare şi trece în gimnaziul lo cal, dar după ce este obligat să repete clasa a doua, silinţa şi poate înclinaţiile lui sunt jude cate atât de rău, încât tânărului şcolar i se gă seşte un loc de practicant la Tribunalul din Botoşani, în acelaşi an, 1864, Eminescu asis tase la Cernăuţi la reprezentaţiile teatrale ale trupei Vlădicescu-Tardini.

Când trupa lui Vlădicescu părăseşte Cernăuţii, o urmează probabil practicantul Eminescu. în anul ur mător, ei reapare însă la cernăuţi, hotărât să-şi reia învăţătura. Aici locuieşte la profesorul Aron Pumnul, autorul Lepmrariului, şi când acesta se stinge la începutul anului 1866. ele vul particular Eminescu îi consacră o poezie. publicată împreună cu nişte compuneri iscălite de alţi învăţăcei ai bătrânului dascăl, într-o broşură comemorativă. Din această vreme tri mite poezii lui losif Vulcan, care le publică în Familia din Pesta, schimbându-i numle Emi novici în Eminescu.

în vara anului 1866, por neşte Eminescu, pe jos, spre Ardeal, dîndu-şi ca ţintă Blajul, cetatea "în care a răsărit soarele românismului".(...) în Ardeal încearcă Eminescu să-şi termine studiile liceale, dar elevul rătăcitor nu-şi poate găsi un loc unde să se aşeze. La Sibiu, Nicolae Densuşianu îl află într-o înspăimântătoare stare de sărăcie. Popa Bratu din Răşinari îl încredinţează unui ţăran care îl trece peste munţi. Aci, în cursul anului

1867, intră ca sufleur în trupa lui lorgu Caragiali, care găsise pe ciudatul băietan în grajdul unui hotel din Giurgiu, citind în gura mare din Schiller Iarna, trupa se înapoiază la Bucureşti şi Ion Luca Caragiale, nepotul lui lorgu, îi face cunoştinţă. "Era străin de depar te, zicea el, dar nu voia să spună de unde.

Se . vedea bine a fi copil de oameni, ajuns aci din cine ştie ce împrejurare". Tânărul sufleur şi poet face o mare impresie noului său prieten, mai întâi prin simpla lui înfăţişare. "Era o frumuseţe! O figură clasică încadrată de nişte plete mari negre: o frunte înaltă şi senină, nişte ochi mari - la aceste ferestre ale sufletului se vedea bine că cineva este înăuntru".(...) în 1868, Eminescu se înapoiază în Ardeal cu tru pa lui Pascaly; în toamnă, intră ca sufleur la Teatrul Naţional din Bucureşti, dar în vara anului următor, îl însoţeşte din nou pe Pascaly, de data aceasta prin Moldova şi Bucovina.

Gheorghe Eminovici îşi regăseşte atunci odrasla şi, mai de voie mai de nevoie, îl ia cu sine la Ipoteşti, pentru ca îndată să-l trimită la Viena, unde Universitatea îl înscrie printre au ditorii săi. La Viena, Eminescu ascultă cursuri de filozofie, de istorie, de ştiinţe juridice şi economice.(...) Influenţa filozofică cea mai puternică venea însă din afară de Universitate, de la Schopenhauer.

Eminescu sfătuieşte deci pe colegul său I.Slavici "să nu-şi piardă timpul cu scrieri de ale filozofilor ca Fichte, Hegel şi Schelling şi nici scrieri de-ale lui Kant să nu citească decât după ce va fi cetit pe Schopenhauer" (Amintiri, 1924, p. 105). în aceeaşi vreme el vorbea mult despre Buddha şi despre idealul nirvanei, dar descoperirea acestora poate să se fi petrecut înaintea citirii lui Schopenhauer, deoarece Caragiale le remarcase în conversaţia noului său prieten cu câţiva ani mai înainte.

Cufundat în lungi lecturi şi în laborioase compuneri literare, în timpul cărora, stând zile întregi în casă, ducea existenţa cea mai dezordonată, Eminescu reapărea ca un camarad plin de voie bună Arăta un mare interes teatrului şi participarea sa la spectacole era atât de vie, încât, ne spune Slavici, "îi era greu să asiste la comedii, căci râsetele îi erau scandaloase".(...)

Din Viena, în 1870, trimite Eminescu primele sale poezii Convorbirilor literare, l'enere şi Madonă este citită într-una din şedinţele Junimii şi reţine atenţia generală. Urmează Epigonii, însoţită de o scrisoare către lacob Negruzzi, în care poe tul lămureşte situaţia morală a generaţiei sale prin schemele idealismului şi ale ironiei ro mantice: "Predecesorii noştri credeau în ceea ce scriau, cum Shakespeare credea în fantas mele sale, îndată însă ce conştiinţa vede că imaginele nu sunt decât un joc, atunci, după părerea mea, se naşte neîncrederea sceptică în propriile sale creaţiuni".

lacob Negruzzi îl ca ută după puţin timp la Viena, în cafeneaua studenţilor români şi impresia fizică pe care i-o face coincide cu aceea a lui Caragiale. Negruzzi îl îndeamnă să se instaleze în Iaşi, după terminarea studiiloi Planul era însă pre matur. La 15 august 1871, Eminescu ia parte la serbările organizate de studenţimea română la mormântul lui Ştefan cel Mare. O scurtă înapoiere în ţară îl aduce în anul următor, pentru întâia oară, în cercul Junimii, unde la l septembrie 1872 citeşte nuvela Sărmanul Dionis.

Colaborarea sa la Convorbiri literare nu încetase în toată această vreme, încât Maio-rescu putuse să-l citeze în Direcţia nouă ca pe unul din cei mai de seamă poeţi ai vremii.(...) în noiembrie 1872, Eminescu este la Berlin şi se înscrie la Universitate. Din ţară, Titu Maio-rescu îl îndeamnă să-şi treacă doctoratul, pen tru a veni să ocupe p catedră filozofică la Universitatea din laşi. în lunga corespondenţă is cată asupra acestui punct, în tot cursul anului 1874, Eminescu vede deocamdată mai mult dificultăţile. Cursuri asupra lui Schopenhauer şi Kant, pe care începe în această vreme să-l traducă, nu i-ar fi fost greu lui Eminescu să propună. Pentru prolegomenul filozofiei, el simte însă nevoia completării cunoştinţelor sale în ştiinţele naturale, mai cu seamă în anatomie şi fiziologie.

Filozofia dreptului şi filozofia istoriei sunt apoi numai indicate la Schopenhauer, încât ar avea nevoie să elaboreze personal aceste materii pornind de la Hegel, dar depăşindu-l, mai ales că "interesul practic pentru patria noastră ar consta, cred, în înlăturarea teoretică a tuturor îndreptăţirilor pentru importarea nechibzuită a unor instituţii străine, care nu-s altceva decât organizaţii speciale a[le] societăţii omeneşti în lupta pentru existenţă, care pot fi primite în principiile lor generale, a căror casuistică trebuie însă să rezulte în mod empiric din împrejurările particulare ale fiecărui popor şi ale fiecărei ţări".(...)
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.