Mihai Eminescu - Romantismul

Trimis la data: 2011-07-13
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 5
Nota: 7.78 / 10
Downloads: 1182
Autor: Enache Ionut-Adrian
Dimensiune: 20kb
Voturi: 37
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Mihai Eminescu (1850-1889) s-a intrupat din marea primordiala a geniului romanesc, asa cum Luceafarul s-a ridicat din Edde; si-a trait ,,clipa cea repede" intr-un zbor uluitor deasupra lumii si a veacului care i-a fost harazit; iar atunci cand a ajuns la capatul vremiisale ca om, s-a contopit cu vecia si a devenit mit.
Eminescu este cel mai mare reprezentant al romantismului romanesc si ultimul mare poet romantic european(in linie croAZnologica), integrat seriei de scriitori care au dat stralucire acesAZtui curent: V. Lfugo, Byron, Shelley, Puskin, Lamartine si altii, in opera sa, se intalnesc teme, motive si atitudini romantice care tin de marea literatura a lumii.

Romantismul a fost un curent literar si artistic, aparut in Europa apuseana, in ultimii ani ai secolului al XVIII-lea. Estetica romantismului se bazeaza pe mai multe norme printre care pot fi mentionate: inlocuirea ratiunii cu ardoarea sentimentelor, valorificarea miturilor, istoriei, visului, fantasticului, predilectia pentru confesiune.

Evenimentele neobisnuite, eroii, succesiunea epocilor ( inflorirea si decaderea lor), peisajele nocturne sau fantastice instituie tot atatea surse de inspiratie ale romanticilor.Personajul romantic este o natura deosebita, exceptionala (geniul, titanul, damnatul, insetatul de cunoastere, demonul etc), un neinteles, un inadaptat sau un revoltat care actioneaza in imprejurari neobisnuite Stilul operelor romantice este incarcat de tropi, hiperbola, simbolul, antiteza fiind predilecte.

Teme si motive romantice in lirica eminesciana:
Nasterea si prabusirea Universului2 ("Scrisoarea I", "LuAZceafarul", "Rugaciunea unui dac"s.a.).Numita de Calinescu "Facere si desfacere", viziunea cosmogonica eminesciana este romanticaprin proportiile gigantice ale spatiului si ale timpului universal. in antiteza cu fiinta umana derizorie si muritoare; in aceeasi viziune romantica se mai incadreaza devenirea Cosmosului (situata intre doi poli: geneza si stingerea), muzica siderala3, perspectiva mitologica.

Poemul reprezentativ pentru aceasta tema este "Scrisoarea I" (1881), alcatuit dintr-o cosmogonie incadrata de doua meditatii: una pe tema destinului uman si cealalta pe tema soartei geniului.Prima secventa a textului (versurile 1-28) prezinta un cadru nocturn romantic, in care lumina misterioasa a lunii se revarsa peste o lume vana, nascuta dintr-un vis al Neantului4.

Privita de sus, aceasta panorama scoate la iveala mai multe ipostaze ale existentei umane, dintre care se retin doua:
" Vezi pe-un rege ce-mpanzeste globu-n planuri pe un veac, Cand la ziua cea de mane abia cuget-un sarac... Desi trepte osebite le-au iesit din urna sortii, Deopotriva-i stapaneste raza ta si geniul mortii".
"Umbre pe panza vremii" (cum ii numeste altundeva poetul), oamenii se transforma in "mii de coji" si in "nume trecaAZtoare" duse de raul heraclitic5.

Efemera este si gloria: puternicul rege si umilul sarac (prezentati prin procedeul antitezei romantice) sunt uniti prin acelasi destin: "geniul mortii" (care aduna tot ceea ce se afla sub semnul timpului).
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.