Mihai Eminescu - sistemul poetic

Trimis la data: 2010-04-05
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 6
Nota: 8.52 / 10
Downloads: 0
Autor: Ana -Maria Dumitru
Dimensiune: 19kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Universul poetic eminescian, considera G.Calinescu (Opera lui Mihai Eminescu), "izvoraste din fiorul cosmogonic. Poemele lui se invartesc toate mai aproape sau mai departe de samburele de intuneric al golului primar". Revenind obsesiv asupra a doua teme - nasterea si stingerea cosmosului - poetul gandeste in "orizontul" demarcat de ele, "arcul istoriei universale". Ioana Em. Petrescu (Eminescu. Modele cosmologice si viziune poetica) considera ca doua sunt modelele cosmologice pe care se structureaza sistemul gandirii eminesciene.
Inceputurile lirismului eminescian tin de conceperea platonician-pitagoreica a universului. Universul explicat de Pitagora apare ca o imensa sfera constituita in jurul focului central ("Vatra lumii" sau "Altarul lui Zeus") si marginita de un invelis incandescent ("focul suprem"), sfera in care se rotesc alte zece sfere concentrice care poarta corpurile divine, insufletite, ale astrilor. Fiecare corp celest produce o nota, in functie de distanta fata de "focul central" si de viteza cu care se roteste (muzica sferelor). Universul este asadar "muzical", pentru ca structura ii e data de legile armoniei.

Grecii numeau aceasta unire a Logosului (=Ratiune divina) cu melodia si miscarea mousike; pentru ei, universul era finit, sferic, insufletit si inteligibil prin elan mistic, prin revelatie. Pitagora vedea in numar (arithmos) realitatea ultima a lumii, pentru ca armonia nu se poate realiza decat pe baze numerice. In dialogurile Timeu si Republica, Platon a reluat modelul pitagoreic: universul e opera Arhitectului divin (Parintele sau Demiurgul), realizata prin calcul matematic si prin modelare geometrica.

Acesta daruieste trupului lumii forma sferica, pentru ca e forma perfecta "si cea mai deplin asemanatoare siesi". Mai tarziu, in Renastere, astrii muzicali vor aparea guvernati de inteligentele angelice, iar miscarea lor va fi considerata ca o expresie a adorarii intelectului divin. In acest univers armonios, fiinta umana nu se poate simti straina; chiar daca traieste melancolia exilului pe pamant, prin cel mai inalt dintre sufletele sale - sufletul intelectual sau rational, cum il numeste Platon in Timaios - ramane ancorata in "pamantul celest al patriei originare" (Platon).

Modelul pitagoreic - platonician apare la Eminescu explicit in Ondina si, indirect, in aproape intreaga poezie de dragoste, prin motive ca: diseminarea gandirii divine in planul naturii terestre, muzicalitatea elementelor, dansul (zborul, plutirea), lumina ca substanta a lumii, nostalgia patriei cosmice originare, consubstantialitatea fiinta-univers etc.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.