Mihail Kogalniceanu - Introductie la Dacia literara

Trimis la data: 2012-05-30
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 8
Nota: 7.76 / 10
Downloads: 4
Autor: Virginia Florescu
Dimensiune: 19kb
Voturi: 9
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
La"30ghenarie"M. Kogalniceanu ("redactor raspunzator") semna "Introductia", articol de frontispiciu al celei mai moderne si mai insemnate reviste romanesti,.Dacia Literara", care avea sa revolutioneze intreaga spiritualitate romaneasca de pana atunci (M. Kogalniceanu a editat aceasta revista, care a iesit numai in trei numere - martie, aprilie, mai 1840, din dorinta de a infatisa aspecte din viata romanilor de pretutindeni, insa atitudinea lui Costache Negruzzi in "Alexandru Lapusneanul", aluziile lui Alecu Donici si Grigore Alexandrescu, din fabule, nu au convenit domnitorului Mihail Sturza, care ordona suprimarea revistei).
Kogalniceanu cerea redactorilor si colaboratorilor "Daciei literare" sa depaseasca preocuparile strict locale, preconizand o foaie romaneasca destinata sa cuprinda productiile romanesti din orice parte a vechii Dacii.Revista "Dacia Literara" se anunta astfel a fi un "repertoriu general al literaturii romanesti", un fel de "oglinda" in care pot sa se vada scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiecare cu particularitatile sale.

Carturarul moldovean, sensibil la ideile moderne ale veacului sau (unele principii despre originalitate, crearea de opere in limba nationala si valoarea literaturii populare ca sursa de inspiratie pentru arta si cultura, fusesera impuse de multa vreme de catre Herder, iar Hugo, cu opiniile sale despre coloritul local, gasise numerosi aderenti si in tara nostra), vazuse cu claritate ca una dintre caile sigure care duce la trezirea si realizarea idealului national, politic si literar este cultura. De aceea el cerea in randurile "Introductiei", in mod imperios, "ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti".

Articolul "Introductie" incepe cu o scurta analiza critica a presei si a literaturii romane de pana la 1840, dupa care M. Kogalniceanu (in varsta de 23 de ani, cu vocatie de ctitor) constituise un program extrem de limpede in trei puncte esentiale: 1. unificarea fortelor scriitoricesti; 2. imprimarea unui spirit critic obiectiv si 3. realizarea unei literaturi originale. De asemenea, se precizeaza ca "va cuprinde toate ramurile literaturii noastre" si va fixa structura revistei: "in partea dintai vor fi compuneri originale a conlucratorilor foaiei; partea a doua va avea articole din celelalte jurnaluri romanesti.

Partea a treia se va indeletnici cu critica cartilor noua iesite in deosebitele provincii ale vechii Dacii. Partea a patra, numita A┬ęTelegraful Daciei, ne va da instiintari de cartile ce au sa iasa de sub tipar, relatii de adunarile invatatilor romani, stiri despre literatorii nostri" s.a.Simbolica in chiar titlul ei, "Dacia literara" da expresie idealului unitatii nationale, pregatita printr-una culturala, intemeiata pe o veche realitate geografica si istorica. Se cerea deci o literatura originala intemeiata pe izvoarele nationalitatii.

Doua sunt principiile care stau la baza programului revistei: principiul national si principiu! artistic, pentru a o transforma intr-un material de viata romaneasca, concretizat intr-o forma artistica superioara. Staruind asupra izvoarelor artei literare, Kogalniceanu le-a descoperit in viata materiala si spirituala a poporului roman (din toate provinciile romanesti) convins ca aceste izvoare puteau sa autohtonizeze inspiratia artistica si sa imprime literaturii caracter national si popular.

Facand bilantul literaturii romane pana la 1840, atat cea publicata, cat si cea ramasa in manuscris, Kogalniceanu sustine, pentru prima data in cultura noastra, ideea ca literatura romana este, in mod firesc, o parte componenta a literaturii universale: "...literatura noastra facu pasuri de uriesi si astazi se numara cu mandrie intre literaturile Europei". Ca si Goethe altadata (atunci cand formulase conceptul de literatura universala), Kogalniceanu afirma "ca in literatura mondiala putem intra prin noi insine comunicand, prin limba vorbita de toti romanii, fapte eroice si obiceiurile pitoresti din viata poporului".
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.