Mineralele

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Geografie Nivel: Gimnaziu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 8150
Autor: Moniq45 Dimensiune: 11kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Mineralele au avut un loc important în evoluţia omului şi în extinderea civilizaţiilor. Oamenii din epoca de piatră foloseau unelte primitive din cremene. Cu aproximativ 10.000 de ani în urmă, ei au deprins tehnica extracţiei cuprului din minereurile sale naturale, şi au inventat bronzul, un aliaj de cupru şi staniu, care a marcat începutul epocii de bronz. De la începutul epocii de fier, cu 3.300 de ani în urmă, oamenii au găsit tot mai multe metode de folosire a materialelor găsite în scoarţa terestră, şi industria modernă continuă să depindă de exploatarea bogăţiilor minerale ale pământului.

Minerale

Mineralele au avut un loc important în evolutia omului si în
extinderea civilizatiilor. Oamenii din epoca de piatra foloseau unelte
primitive din cremene. Cu aproximativ 10.000 de ani în urma, ei au
deprins tehnica extractiei cuprului din minereurile sale naturale, si
au inventat bronzul, un aliaj de cupru si staniu, care a marcat
începutul epocii de bronz.

De la începutul epocii de fier, cu 3.300 de ani în urma, oamenii au
gasit tot mai multe metode de folosire a materialelor gasite în
scoarta terestra, si industria moderna continua sa depinda de
exploatarea bogatiilor minerale ale pamântului. Este important sa stim
ce sunt ele, cum s-au format si cum sa le deosebim atunci când cautam
zacaminte noi.

Oamenii de stiinta au identificat circa 3.000 de minerale, dintre care
doar 100 sunt frecvente. Mineralele sunt definite ca substante
anorganice (lipsite de viata). Ele de obicei sunt în stare solida, cu
exceptia argintului viu, care este mercurul în starea sa naturala si
este lichid.

Doua elemente, oxigenul si siliciul, reprezinta 74% din masa scoartei
terestre. Alte sase elemente (aluminiul, fierul, calciul, sodiul,
potasiul si magneziul) reprezinta alte 24,27%. Luate la un loc, aceste
opt elemente reprezinta aproape 99% din scoarta terestra.

Cele mai raspândite minerale sunt silicatii, combinatii chimice de
oxigen si siliciu, adesea continând si unul sau mai multe din
celelalte sase elemente frecvente. Slicatii frecventi includ cuartul,
micele si grupul numit feldspati, toate trei, în proportii diferite,
fiind principalele componente ale tipurilor variate de granit.
Cuartul, format prin eroziune din granit, se acumuleaza adesea pe
coasta si este principalul constituent al plajelor cu nisip.

Mineralele frecvente, precum feldspatii, cuartul si mica, sunt
minerale care formeaza roci. Aceasta le deosebeste de mineralele care
apar doar în cantitati mici. Calcita, mineralul care formeaza
calcarul, este un alt mineral important format din roca eruptiva.

Datorita faptului ca exista atât de multe minerale în stare naturala,
mineralogii au trebuit sa stabileasca o abordare sistematica a
identificarii, bazata pe diferentele dintre proprietatile fizice si
chimice ale fiecarui mineral. Proprietatile studiate pot fi simple,
precum culoarea si durittea, pâna la proprietati aflate prin analize
complicate cu substante chimice.

Unele minerale, cum ar fi azuritul (albastr) si malachitul (verde) pot
fi identificate pe baza culorii. Insa culoarea poate adesea sa
introduca în eroare, deoarece multe minerale pot sa apara în culori
foarte variate. Aceste variatii pot fi datorate impuritatilor,
caldurii, luminii, iradiatiei si uzurii.

Prin zgârâierea unui mineral se produce o pulbere. Uneori culoarea
acestei pulberi difera de cea a mineralului. De exemplu, pulberea
mineralului negru hematite este rosu, pe când pulberea magneziului,
care este asemanator cu hematitul, este neagra.

Duritatea este o alta metoda de diferentiere a mineralelor. Mineralele
sunt ordonate pe scara Mohs (numita dupa un mineralogy austriac) de la
1 la 10. Talcul, un mineral moale, este pe pozitia 1 pe aceasta scara,
în timp ce diamantul, cea mai dura sustanta naturala, ocupa pozitia
10.

O alta proprietate a mineralelor folosita pentru identificare este
clivajul, felul în care mineralul se desface în fete plane la lovire.
De asemenea putem afla informatii despre un mineral uitându-ne prin el
la lumina. Mineralele transparente lasa sa treaca lumina prin ele în
asa masura încat putem vedea prin ele. Mineralele translucide lasa sa
teaca putina lumina, dar nu putem vedea prin ele. Mineralele opace nu
lasa sa treaca lumina prin ele în schimb o absorb sau o reflecta.
Aceste proprietati sunt utilizate în diferentierea lor.

Luciul reprezinta stralucirea suprafetei unui mineral. De exemplu,
mineralul numit galena (minereu de plumb) are luciu metallic si
straluceste asemenea unui metal, pe când majoritatea silicatilor au
luciu sticlos, adica seamana cu sticla stralucitoare. Alte tipuri de
luciu sunt cel adamantin (ca diamantul), sidefos, matasos si pamântos
sau mat. Totusi unelr minerale apar cu o gama larga de luciuri. De
exmplu, luciul calcitei poate fi sticlos pânî la pimentos.

Multe minerale au proprietati deosebite care ajutî la identificarea
lor. De exemplu, mineralul numit scorodit si elementul natural arsenic
au miros de usturoi la încalzire, iar talcul la atingere este
casapunul.

Alte minerale sunt fluorescente (emit lumina sau îsi schimba culoarea)
când sunt expuse la radiatii ultraviolete sau raze X. Unele se încarca
electric când sunt încîlzite sau supuse la presiune.

Anumite minerale se identifica prin teste de laborator. De exemplu,
unele se dizolva în acizi fierbinti dar nu si în acizi reci, pe când
altele se dizolva în acizi concentrati, dar nu si în acizi diluati.

In epoca de piatra oamenii foloseau aurul pentru confectionarea
bijuteriilor, în timp ce în epoca de bronz se folosea argintul. In
ziua de azi, bijutierii folosesc o gama larga de minerale.

Pietrele pretioase cele mai valoroase sunt diamantele (cele mai
pretuite fiind cele incolore), împreuna cu smaraldul, rubinul si
safirul, care sunt sunt pretuite pentru culorile lor. Aceste pietre
sunt atât de valoroase încât greutatea lor în carate, un carat
cântarind doar 200 de miligrame.

Diamantele se formeaza sub presiune imensa, în structurile tubulare
ale unei roci vulcanice numita kimberlit, care se gaseste adânc în
scoarta terestra. Diamantul este o forma de carbon pur si din punct de
vedere chimic este idententic cu grafitul, un mineral frecvent si
moale, folosit în creioanele grafice. Insa diamantul este pretuit
pentru duritatea si stralucirea sa dupa taiere si slefuire.

Motivul pentru care diamantul si grafitul difera atât de mult este ca
atomii lor sunt disputi în mod diferit, dându-le o structura interna
diferita. Capacitatea unei substante de a aparea în una sau mai multe
forme, având compozitie chimica identica se numeste polimorfism.

Smaraldele sunt fdorme rare, verzi, ale mineralului beryl.
Exemplarelel cele mai frumoase provin din Columbia. Cele mai faimoase
rubine din lume (forme ale mineralului dur corindon) provin din
Maynmar (fosta Birmania), pe când minunatele safire (forme albastre
ale corindonului) se gasesc în Asia, Sri Lanka, Thailanda.

Minereurile se formeaza atunci când magma (roci fluide, fierbinti) se
racestze. Magma este un amestec de elemente (substanse care nu se mai
divid din punct de vedere chimic) incluzând si metale. Când magma se
raceste, mineralele se cristalizeaza (se durifica) într-o anumita
ordine. Primele vor cristaliza mineralele cele mai commune, felspatul,
cuartul si mica, pentru a forma corpul rocilor, de exemplu granitul.
Alte minereuri, cum ar fi cromitul (minereu de crom) se separa foartze
repede si se sedimenteaza la baza magmei. Acolo ele formeaza depozite
numite separatii magmatice.

Lichidzl care ramâne devine din ce în ce mai concentrat. O parete din
el se strecoara în crapaturile noilor roci, formînd cristale de
dimensiuni mari, numite depozite petmatice. O alta parte se
depoziteaza în crapaturile rocilor situate an imediata vecinatate. In
final, rîmân doar lichidele numite generic solutii hidroternmale.
Aceste solutii, adeseori bogate în elemente rare, se pot deplasa pe
distante destul de mari înainte de a formsa depozite în cavitati si în
fisuri, numite filoane sau vane.

Alte depozite de minereuri se formeaza prin actiunea râurilor, a
marilor si a vânturilor, care erodeaza si îndepartreaza fragmente de
roci moi, cum ar fi rocile nisipoase sau argiloase. In asemenea
zacaminte minereurile grele devin deseori concentrate si se comprima
în roci dure, ca de exemplu gresia.

Fierul este uneori depozitat în roci subacvatice, formnd asa-numitele
minereuri de fier. La tropice are loc uzn alt fel de actiune chimica
cauzata de actiunea ploilor abundente care sterg rocile ce contin
silicati de aluminiu. Silicatii sunt îndepartati, creându-se minereuri
bogate în bauxita (minereu de aliminiu). Apa de ploaie acida dizolva
alste metale vcare sunt redepozitate în roci, la o adâncime mai mare.

Exploatarea zacamintelor metalifere pe vremuri se fpacea ...

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.