Miorita si globalizarea culturii

Trimis la data: 2008-10-04
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 9.82 / 10
Downloads: 267
Autor: Alecs
Dimensiune: 8kb
Voturi: 18
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Primul pas pentru a înţelege Mioriţa este de a pătrunde în specificul etnic, cultural şi mai cu seamă spiritual al poporului român. Acest demers porneşte de la premisa unicităţii ei. Pe de altă parte însă temele şi motivele (în sens conceptual şi etnografic) conservate în această baladă sunt comune spaţiului cultural indo-european. Deci al doilea pas ar fi o analiză în relaţie cu specificul popoarelor ce ne înconjoară, atât vest-europene, cât şi orientale.
Nu e de ajuns să căutăm rădăcini în ruinele civilizaţiei latine sau simple filiaţii francofone ori influenţe germanice, ci trebuie să privim mai departe, spre apus, spre “peninsula hispanică şi insulele britanice”, dar şi spre Orient – de la cel apropiat până la cel îndepărtat – căci vom fi surprinşi descoperind afinităţi cu culturile marginale indo-europene, de tip major.

Mioriţa aparţine culturii continentale în măsura în care această civilizaţie o înţelege şi o asimilează. Francezii, de exemplu, au fost primii care au ridicat un semn de întrebare în dreptul baladei (J. Michelet, 1854), acuzând resemnarea ciobanului în faţă morţii, ceea ce ar defini o “trăsătură naţională”.

Această controversă a fost preluată de elita românească din epocă, mare admiratoare a culturii franceze. Un profesor de limba şi literatura română din Iaşi relata că în urmă cu un deceniu a fost invitat să predea literatura română la o universitate din SUA. Studenţii, spunea el, n-au reuşit să-l înţeleagă pe Eminescu.

Cât despre Mioriţa, s-au arătat de-a dreptul scandalizaţi de atitudinea ciobanului care nu găseşte de cuviinţă să asmută câinii împotriva agresorilor şi să se apere, să-şi facă dreptate, precum şerifii legendari din Vestul Sălbatic.

În schimb, George Călinescu a fost de părere că folclorul românesc valorificat în literatura cultă a întrunit aprecieri favorabile din partea britanicilor (“…e interesant că Creangă a plăcut englezilor”) . Despre “factorul ritual”, caracteristic spiritului nostru ro¬mâ¬nesc, funciar, dar şi altor scriitori (şi-l citează pe Coşbuc cu Nunta Zamfirei) Călinescu no¬tea¬ză: “Numai în Irlanda mai dăinuie o atât de clară amintire a existenţei tribale” . Deci, dacă teoria lui Călinescu s-ar dovedi viabilă, lectura Mioriţei ar trebui să întrunească sufragii în această zonă insulară.

O paralelă la fel de interesantă s-ar putea face cu riturile de iniţiere (sacerdoţială), respectiv concepţia despre moarte şi nemurire a tibetanilor. C. Brâncuşi şi M. Eliade au găsit com¬patibilităţi suficiente: răbdarea, liniştea sufletească, tăria şi credinţa fermă, puterea iz¬vorâtă din interior pentru a depăşi greutăţile; iar pe de altă parte legitatea cosmică şi profunzimea Totului. Filonul folcloric românesc e amprentat de aceleaşi coordonate.

Iar Mioriţa, ca expresia elevată a acestuia, este o operă cu un epic simplificat şi esenţializat. Probabil că lectura Mioriţei în faţa unui auditoriu tibetan ar stârni mai mult entuziasm decât în faţa francezilor sau a nord-americanilor.

Spre deosebire de restul sectoarelor ce tind spre globalizare, cultura are nevoie de compatibilatea autenticului, de o aderenţă firească (şi nu impusă), de o apartenenţă spiri¬tu¬ală. Cu alte cuvinte “piaţa de desfacere” a produselor culturale nu va fi niciodată una comu¬nă şi globală, ci specializată.

Probabil filiaţiile fragmentare şi unele motive comune nu vor fi suficiente să lansăm o marcă precum Mioriţa pe piaţa culturală europeană, doar pentru că geografic aparţinem acestui spaţiu. Legea care operează în acest domeniu este una a atracţiei afinităţilor, iar selecţia acestora se face la nivel subconştient. Politicul e inoperabil.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.