Mircea Djuvara

Trimis la data: 2004-01-09 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 1793
Autor: Matei Ramona Dimensiune: 19kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Mircea Djuvara
Mircea T. Djuvara s-a nascut in Bucuresti la 18 ( 30 ) mai 1886, avand o origine – pe linia tatalui – aromana; din ascendenta n-au lipsit nici patriotismul, nici cultura juridica.
Mircea Djuvara

Mircea Djuvara
Intaiul in intreg invatamantul general pe care l-a urmat, Mircea Djuvara nu s-a multumit cu cele invatate pe bancile scolii; el trimitea rezolvari si probleme ,,Revistei copiilor”, era premiant la concursurile ,, Tinerimii romane”, improviza un laborator de chimie acasa, patrundea fraudulos intr-o sala de disectie, isi organiza statal prietenii nu cu un scop politic , ci pentru a experimenta, cum marturisea mai tarziu ,, jocul organizatiunii sociale” activitate care a fost la un pas de eliminarea sa din gimnaziu.

A urmat, tot la Bucuresti, cursurile facultatilor de Drept si de Litere si Filozofie, obtinand licenta ambelor facultati in 1909 cu bile albe, ultima acordandu-I si mentinerea ,, magna cum laude”. Iar dupa satisfacerea serviciului militar a urmat cursuri variate in Franta si Germania, obtinand doctoratul in drept la Paris in 1913.

Cariera universitara a inceput-o in 1920, fiind numit conferentiar, grad in care a tinut cursuri de licenta si la doctorat, atat de drept constitutional cat si de filozofia dreptului schimbandu-si annual tematica; devenit profesor –agregat in 1931, titular in 1932 – detine catedra de Teorie generala a Dreptului cu aplicatie la Dreptul Public.

Mircea Djuvara
A fost profesor la Academia de Drept international de la Haga si a tinut prelegeri in specialitate la Roma, Paris, Berlin,Viena si Marburg. A figurat ca membru activ al unor importante institutii: Asociatia pentru Studiul si Reforma Sociala, Societatea de studii Filozofice etc. a participat si la viata politica a Romaniei, in cadrul Partidului National Liberal. Pe plan intern a fost deputat, vicepresedinte a Camerei si ministru al Justitiei. Pe plan extern a activat in calitate de consilier juridic pe langa delegatia permanenta a Romaniei la Conferinta de Pace de la Paris. A pledat calduros si competent cauza Romaniei in timpul Conferintei de Pace din 1919 si prin volumul La guere roumanie/ 1916-1918.

Unirea fiind realizata, Mircea Djuvara atrage atentia asupra seriozitatii impuse de acest moment,, Traim in clipa de fata, in tara noastra, numai asa de mari ca s-ar parea ca nu putem in nici un fel sa ne inaltam pana la insemnatatea lor”.

Mircea Djuvara
Dictaturile care au urmat abrogarii Constitutiei din 1923 au fost pentru Mircea Djuvara, o piatra de incercare a caracterului sau. Ele l-au determinat sa-si restranga activitatea publica nu insa si sa renunte la linia sa, sustinuta cu subtilitate pana si prin prelegerile tinute in Germania nazista. Suveranitatea romaneasca a aparat-o impotriva aceluiasi nazism, din chiar titlul uneia din lucrarile sale mai importante din aceea vreme: Natiunea romana ca principiu al dreptului nostru.

Mircea Djuvara
Cei ce l-au cunoscut – colegi de cercetare sau de barou, organizatori sau auditori ai ciclurilor de conferinte in care isi aducea contributia, studenti- I-au subliniat vocatia de cercetator si de profesor, cultura si inteligenta, eleganta oratorica, urbanitatea si curtoazia in dispute, simtul de dreptate, caracterul si puterea de munca, modestia, farmecul, finul umor, calitatile de inima.
Mircea Djuvara s-a stins la 7 noiembrie 1944. In necrologul sau rostit la Academie de presedintele acesteia, Dimitrie Gusti, s-a spus: ,, Mircea Djuvara nu a fost numai un filozof si un scriitor, ci un apostol al ideii nationale, facand sa scoboare problema filozofica din cer pe pamant, pentru a o inchide in sufletul sau si a o interioriza”.

Obisnuiti a vedea in Mircea Djuvara un ganditor asupra problemelor juridice, facem abstractie, de cele mai multe ori, ca ne aflam in fata unui cercetator al intregii realitati: atat prin marile sale sinteze depasind sfera dreptului, cat si prin noutatile stiintifice, de cele mai multe ori cu caracter interdisciplinar, pe care, timp de un deceniu le aducea la cunostinta cititorilor revistei ,, convorbiri literare”.

Pornind, in facultate, de la o conceptie materialista, Mircea Djuvara ajunge in urma unei prelegeri a lui Titu Maiorescu, la un idealism ,, de foarte stricta observanta”, un idealism rationalism, dar in limita unor relatii obiective si nerupt de experienta. Si-a prezentat conceptia ca ,, o noua intoarcere la kant”, la un Kant ,, prefacut prin Fichte si Hegel si adaptat temelor stiintifice contemporane si insasi viata lui Kant a fost pentru el un model. Dictionarele si enciclopediile il prezinta ca neokantian.

La asemenea caracterizari nu trebuie insa sa ne oprim, deoarce Mircea Djuvara n-a primit importante teze kantiene, precum incognoscibilitatea ,, lucrului in sine”, lucru in sine pe care Mircea Djuvara il interpreteaza ca desemnand actul de cunoastere sau libertatea. De asemenea, el a retinut importante teze ale lui Auguste Comte, Henri Bergson etc, subliniidu-le de altfel aportul. El n-a cautat originalitatea cu orice pret, dar ceea ce avem de evaluat la el ca original e tocmai unitatea sistemului sau.

In conceptia lui Mircea Djuvara, intreaga cunostinta este produsul acelei activitati creatoare, numita dialectica, activitate care ,, procedeaza pe cale de diferentieri succesive si neincetate, iar legatura de ordonare sistematica intre produsele ei duce la ideea de adevar.

Astfel, s-au creat mai multe stiinte, fiecare cu propria ei idee directoare, ierarhizare asemenea unei constructii cu mai multe etaje, elementul dinainte conditionand elementul ce ii urmeaza iar aceasta reprezentand o sinteza fata de cel dinainte, la care nu se poate reduce.

Mircea Djuvara a pledat pentru redistribuirea materiilor juridice intre ramurile dreptului, intre care distingea o ierarhie, realizata uneori prin crearea unor discipline intermediare intre filozofia Fenomenul juridic, ca si cel etic in general, e marginit de imposibil, ca si de necesar; el se desfasoara, cu alte cuvinte, in limba libertatii.

Pentru Mircea Djuvara, adversar al conceptiei numita pozitivism juridic, dreptu; este o idee rationala, la realizarea careia trebuie sa se ajunga in mod necesar, ideea raspandita de el pretutindeni si in toate formele: ,, statele care lasa nepasatoare sa treaca nedreptatea, sau mai mult o fac ele, sfarsesc totdeauna prin a o pierde”; ,, acolo unde constiinta ideii superioare de justitie slabeste in profitul apetiturilor individuale, societatea merge spre dezagregare sigura”.

Ca urmare, scopul politicii, idealul ei, trebuie sa porneasca de la ,, aspiratiunile cele mai nobile ale sufletului omenesc”, de la valorile ideale si indeosebi de la ,, idealurile cele mai inalte ale moralei si justitiei”. Dar, spre deosebire de conceptul dreptului natural,dreptul rational conceput de Mircea Djuvara este variabil in loc si timp, in functie de schimbarile obiective.

Asa fiind, activitatea rationala a legislatorului nu mai pare suficienta pentru realizarea acestei ordini de drept rational. Pentru aceasta Mircea Djuvara merge cu conceperea judiciarului pana la interzicerea avocatilor de a face greva: pentru ca avocatul ,, este si trebuie sa ramana aparatorul ordinii legale, el reprezinta in definitiv subtilitatea rafinata a ratiunii si a convingerii, adica Dreptul insusi, in lupta victorioasa cu forta patimasa si brutala”.

In acelasi timp, Mircea Djuvara surprinde drama cetateanului caruia, pe de o parte, I se cere, supunere la un drept pozitiv uneori nedrept, pe de lata sa lupte pentru dreptate, pentru dreptul rational.
Politic, Mircea djuvara a activat, in cadrul Partidului National Liberal, dar nu mai putin a considerat ca activitatea economica nu trebuie lasata a fi un scop in sine, ca trebuie sa se distinga intre democratia individualista si proprietatea capitalista, care poate fi si de Stat.

Apoi, distanta dintre realitate si conceptele umane mai cere ,, sa transformam pentru trebuintele dreptului fiecare aspect al realitatii in constructiuni logice. Pentru Mircea Djuvara, Statul si individul nu apar cu interese antinomice, sanctiunea nu intra in elementele obligatorii ale raportului juridic. Si prin aceasta, el apropie dreptul mai mult de morala decat de politica.

Corespunzator tuturor acestor ample activitati, in care a predominat gandirea juridica, Mircea Djuvara a scris si a vorbit, iar parte din vorbe I s-au stenografiat ori I sa-u conspectat. O bibliografie completa a operei lui Mircea Djuvara, in care ar intra si cursurile sale universitare litografiate, si interventiile sale din intrunirile stiintifice ori politice, din tara ori internationale, care au primit lumina tiparului, trece de 500 de titluri. Autorul, intr-o ultima autobibliografie selectata, publicata in iunie 1941, enumera 144 de lucrari, care din pacate au fost notate din memorie.

Caracteristica principala a atitudinii filozofice a lui Mircea Djuvara a fost aceea ca el considera ...

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.