Misterul mortii lui Mihai Eminescu

Trimis la data: 2010-05-16
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 8.54 / 10
Downloads: 72
Autor: Verona Giurgiu
Dimensiune: 15kb
Voturi: 7
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Potrivit dr. Iosif Niculescu, Mihai Eminescu nu a murit de sifilis. Despre viata, activitatea si moartea lui Mhiai s-au scris sute de carti si se vor mai scrie. Controversate au ramas, mai ales, cauzele mortii acestuia. Unele variante au fost prezentate pe larg, altele nu au fost prezentate deloc, pentru ca cei care le-au aflat nu le-au publicat. Unul dintre cei pasionat de acest subiect este dr. Iosif Niculescu ( 85 de ani ), din Bucuresti, care, de la varsta de 18 ani, studiaza imprejurarile mortii lui Eminescu. Iata cum vede dr. Niculescu bolile de care a suferit Eminescu.
Dupa aparitia unor ulceratii pe picioare, Eminescu a fost consultat de medicul Isac, la Iasi, in 1873. Diagnosticul a fost de "goma sifilitica". Potrivit dr. Niculescu, aceasta faza a sifisului apare dupa o vechime de 20 de ani a bolii. Ori el nu avea cum sa se imbolnaveasca in 1853, cand avea doar trei ani. La vremea respectiva, dr. Isac i-a prescris tanarului scriitor un tratament cu vapori de mercur, care nu se mai folosea din 1850, intrucat nu era eficient si avea efecte secundare, printre care caderea dintilor.

Ajuns la Viena, Eminescu a fost tratat cu bai, regim alimentar si odina, iar starea lui s-a ameliorat. Insa din cauza mercurului inhalat, s-a ales cu o grava deficienta renala - imposibilitatea de a elimina ureea. Fiind o substanta psiotropa, ureea aflata in surplus in organism I-a provocat tulburari psiice ( confuzii, comportament ciudat ), cardiace si de circulatie. La intoarcerea de la Viena, poetul a lucrat ca jurnalist la ziarul "Timpul", in Bucuresti. Si, in aceasta calitate, el a inceput sa traga semne de alarma asupra pericolului rusesc.

A Demonstrat -cu argumente etnice, istorice, religioase, si culturale - ca pretentiile rusilor asupra Romaniei nu au nici un temei. Parerea dr. Niculescu este ca atunci a fost declarat Eminescu bolnav de sifilis, astfel incat ideile lui sa para ale unui nebun. Intre anii 1883 si 1889 - in asa-zisa parte de "intunecare" a vietii lui - artistul are o recidiva a tulburarilor psihice. Nu se stie cine l-a povatuit si l-a convins sa se se interneze la senatoriul particular Sutu pentru boli nervoase.

Intors fortat la sifilis in sanatoriul Sutu.Acest spital (aflat in Bucuresti, str. Plantelor nr. 7 si 9) a apartinut medicului liberal Sutu. Se stie ca tinta atacurilor politice ale lui Eminecu au fost chiar liberalii, care au introdus, conform opiniei dr. Niculescu, francmasoneria pe scara larga in Romania. La Sutu a fost reluat diagnosticul dr. Isac - sifilis - paralezie progresiva. Poetul a fost tratat din nou cu mercur, de data aceasta prin injectii intramusculare cu bioclorura de mercur. Dupa atata tratament, Eminecu a facut alergie la mercur si, dupa o astfel de injectie, a facut un soc anafilactic si a murit. Aceasta este si concluzia dr. Ovidiu Vuia, autorul cartii "Despre boala si moartea lui Eminescu".

In Plantelor 7, locatarii au o alta varianta;Conform declaratiei unuia dintre locatarii imobilului cu nr. 7, din str. Plantelor, fostul sanatoriu Sutu, Eminescu ar fi murit din cauza unei lovituri la cap, cu o caramida. Dl Blebea, actualul proprietar al casei, stie de la tatal sau - colonelul Ion Teodorescu - ca poetul i-a cerut unui alt pacient o bucata de paine.

Acesta a inteles altceva, s-a enervat si l-a lovit in cap. Locatarul sustine ca, dupa asta, Eminescu a fost luat cu salvarea si a murit la spital.Varianta povestita de dr. Niculescu neaga decesul din cauza acestei lovituri. Cel care l-a lovit ( cu o piatra sau cu o scandura ) se numea Petrache Penaru, iar agresiunea s-a petrecut in aprilie 1889. Poetul a decedat doua luni mai tarziu, in urma socului anafilactic. (De unde "piatra" in senatoriu? )
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.