Miturile

Psihologia sociala se intereseaza de mituri incercand sa le explice originea si rolul lor in viata popoarelor. La populatiile primitive, dupa cum afirma etnologul Julius E. Lips, miturile tin loc de biblie cat si a cartilor de istorie, dar si de codul bunelor maniere si de lexicon.

In orientarea psihanalitica, miturile sunt explicate prin conflictul la nivelul inconstientului colectiv. Sigmund Freud in 1919, inlocuind miturile antice cu noi mituri explica totemismul, tabu-urile, prin complexul lui Oedip. In acelasi sens, C.G.Jung in 1013, considera libidoul ca un inconstient colectiv care se regaseste in toate miturile .Aplicand metoda structuralista, Claude Levi-Strauss in 1958, pune in evidenta semantica profunda si constienta a miturilor .

Cu referire la societatea moderna, termenul de mit este utilizat pentru a desemna elaborari ale constiintei colective care nu corespund realitatii obiective. In acest sens de utopie a fost intrebuintat de G.Sorel in 1908, H.Deroche in 1966 si altii.Alteori, termenul de mituri, semnifica reprezentari simpliste dar unanim admise de membrii unei colectivitati. Termenul impune totusi un tratament cat de cat discriminatoriu fata de legende, care reprezinta o povestire in proza sau in versuri , care contine elemente fantastice sau miraculoase, de obicei brodate pe fondul unui motiv istoric sau al unei inchipuiri mitice .

Mai rar, termenul de legenda este folosit ca o inscriptie pe o moneda sau pe o medalie. O alta semnificatie s-ar mai putea ca fiind un text sau o inscriptie in care se explica semnele conventionale de pe o harta, plan , imagine fotografica sau copiata .

3.2. Actualitatea si inactualitatea mitului
Abordarea problemelor mitului in zilele noastre poate da impresia de arheologie a natiunii, de inactualitate intelectuala si morala, intr-o lume centrata pe eficienta si aproape complet secularizata. Atitudunea celor vechi fata de mit, ar indreptati si mai mult acest punct de vedere daca tinem seama ca mitul este definit incat de la Platon prin contrastul mytos-logos, unde cel de al doilea termen vrea sa semnifice o atitudine rationala, analitica si adevarata ( Francis P. Peters ).