Moara cu noroc Enigma Otiliei - comparatie tema banului

Trimis la data: 2013-10-21
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 6
Nota: 8.43 / 10
Downloads: 0
Autor: Pisica irina
Dimensiune: 26kb
Voturi: 2
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini in care sa prezinti, comparativ, aceeasi tema literara (de exemplu: istoria, familia, iubirea, banul etc.), tratata in doua texte narative diferite.

Dintre toate elementele care definesc universul existentei umane, banul este cel care influenteaza in cea mai mare masura destine individuale si colective. In numele acumularii de capital se fac sacrificii nejustificate, se renunta la valori morale, fara a se lua in calcul efemeritatea valorilor reprezentate de bani.
In functie de epocile / ideologiile literare pe care le-au ilustrat, operele scriitorilor romani au abordat in prim plan sau in plan secundar tema banului / a inavutirii / a avaritiei. Este interesant de remarcat ca aceasta tema este evidentiata mai ales de operele literare realiste, care o asociaza, de obicei, cu ideea degradarii omului stapanit de aceasta obsesie / patima. Moara cu noroc, de Ioan Slavici, este o nuvela psihologica de dimensiuni ample, care dezvolta o tema caracteristica acestei specii: dezumanizarea sub influenta patimii pentru ban. Se poate vorbi de trei straturi tematice.

Primul - care poate fi considerat o "supratema" - deschide naratiunea prin cuvintele batranei, soacra lui Ghita: "Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit". In final, batrana mediteaza din nou asupra celor intamplate, subliniind ideea fatalitatii oarbe. Al doilea nivel tematic, cu valente sociologice si psihologice, vizeaza consecintele nefaste pe care setea de imbogatire le are asupra individului. Procesul dezumanizarii lui Ghita, sub imperiul nefast al setei de inavutire, este urmarit evolutiv, marcand si dramatice reinvieri ale fondului sau de omenie.

Al treilea nivel tematic al nuvelei poate fi identificat in fascinatia exercitata de forta si de autoritatea care se degaja din personalitatea samadaului. Personajul negativ intimideaza orice adversar prin temeritatea cu care sfideaza legile. Titlul nuvelei are semnificatie simbolica si sugereaza ironia la adresa personajelor implicate in jocul destinului nemilos - atat pentru Ghita, cizmarul devenit carciumar, cat si pentru familia lui, moara convertita in carciuma va deveni un spatiu blestemat.

Actiunea, plasata la sfarsitul secolului al XIX-lea, este predominant interioara, prezinta un caz de constiinta si ilustreaza convertirea ideii in obsesie, urmarind evolutia personajului principal. Se urmareste, din perspectiva obiectiva si omniscienta, destinul personajului Ghita, un cizmar care doreste sa-si schimbe conditia sociala; el ia in arenda o carciuma, aflata la rascruce de drumuri, cunoscuta sub numele de Moara cu noroc.

Desi este avertizat de soacra sa ca omul trebuie sa fie multumit cu saracia", dar si cu "linistea colibei" pe care le are, Ghita crede cu toata puterea ca datoria omului este de a-si face viata mai buna, mai ales cand are si familie. Incipitul nuvelei are, de altfel, valoare premonitorie: batrana, alter-ego al autorului, exprima un punct de vedere traditional asupra existentei omului, care trebuie sa se multumeasca cu ceea ce ii este dat, fara a ravni la mai mult, pentru ca provocarea destinului poate atrage pedepse grave.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.