Moara cu noroc - tema si viziune

Trimis la data: 2014-04-01
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 9.96 / 10
Downloads: 1
Autor: filip_silviu
Dimensiune: 23kb
Voturi: 2
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Aparuta in 1881, in volumul ,,Novele din popor", nuvela ,,Moara cu noroc" de Ioan Slavici tradeaza o viziune realist-obiectiva, in sprijinul careia pune analiza psihologica. Incadrarea in realism se justifica prin preferinta pentru tematica de factura sociala (urmarind dorinta de schimbare a statutului social si relatiile intre indivizi), prin reflectarea obiectiva si veridica a realitatii, dar si prin antrenarea in conflict a unor personaje tipice in imprejurari tipice, reprezentative pentru anumite categorii sociale. Actiunea este plasata intr-un singur plan, cel al realului, al "banalitatii" cotidiene.
Sub aspect tematic, nuvela ilustreaza consecintele nefaste pe care setea de avere le are asupra vietii sufletesti a individului. La baza nuvelei sta convingerea autorului ca goana dupa avere tulbura linistea omului si duce la pierzanie. Aceasta convingere este ilustrata in opera prin destinul cizmarului Ghita, personaj structurat sufleteste in jurul unei pasiuni dominante - banul - care il dezumanizeaza.
Initial ,,om harnic si sarguitor", Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, cu gandul sa-si redreseze economic gospodaria si, in scurt timp, Ghita se bucura de un profit frumos. Dar sosirea la han a lui Lica Samadaul va declansa alunecarea protagonistului pe panta dezumanizarii.

Ghita si Lica fac parte din lumi diferite, asa cum arata insusi protagonistul in scena discutiei cu Samadaul, din capitolul V al nuvelei: ,,voi sunteti totdeauna multi si tari, iar noi suntem totdeauna putini si slabi". Antiteza din replica lui Ghita ilustreaza diferenta dintre cele doua categorii evocate: oamenii nelegiuiti, care traiesc dupa bunul plac, si oamenii cinstiti, care muncesc. Deocamdata, Ghita face parte din cea de a doua categorie, fiind convins ca nimic nu-i poate afecta integritatea: ,,imi iei banii; sa-ti fie de bine! Mi-ai luat linistea sufleteasca si mi-ai stricat viata; sa-ti fie de bine! Dar sa nu crezi ca ma tii legat[...]!"

Mirajul banului il modifica insa sufleteste si, in curand, Ghita va ajunge sa-si incalce principiile, intrand in afacerile necinstite ale Samadaului. Mai mult, faptul ca are familie il face vulnerabil. Daca in scena amintita, din capitolul V, dialogul dintre cele doua personaje il evidentiaza pe Ghita capabil sa-si infrunte adversarul, in capitolul XII raportul de forte se schimba. Infrant si umilit, Ghita ii cere tovarasia lui Lica, dar Samadaul nu accepta, afirmand ,,hotarat si rece" ca omul nu poate fi stapanit decat prin pacatele sale.

Pentru a-l da in vileag pe Lica, Ghita se aliaza cu jandarmul Pintea, dar ii ofera acestuia dovezi ale vinovatiei Samadaului numai dupa ce isi opreste o parte din bani. In cursa pregatita lui Lica, Ghita isi arunca sotia in bratele Samadaului, in timp ce merge sa-l anunte pe Pintea ca Samadaul are asupra lui bani furati. Dezgustata de lasitatea sotului, Ana i se daruieste lui Lica, dar fapta il manie pe Ghita, care o ucide. La randul lui, Ghita este ucis de oamenii Samadaului, care incendiaza carciuma de la Moara cu noroc. Pentru a nu cadea viu in mainile jandarmului, Lica se sinucide, izbindu-se cu capul de un copac. Batrana si copiii sunt singurele personaje care supravietuiesc.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.