Moara cu noroc

Trimis la data: 2010-05-08
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 4
Nota: 7.85 / 10
Downloads: 599
Autor: Sorina9121
Dimensiune: 10kb
Voturi: 8
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Ioan Slavici, prozator ardelean, precursor al lui Liviu Rebreanu, este un autor moralist, un fin psiholog, un creator de tipologii. Scrie povesti si nuvele, publicate periodic, ca si Eminescu sau Creanga, in aceleasi „Convorbiri literare” de la „Junimea” ieseana: „Popa Tanda”, „La crucea din sat”, „Gura satului”, „Budulea Taichii”, pentru ca in 1881, alaturi de unele dintre acestea, sa-i apara, in primul volum de proza, „Novele din popor”, prima scriere cu adevarat notabila, „Moara cu noroc”, urmata de „Padureanca”, in 1884 si de romanul „Mara”, in 1906.
„Moara cu noroc” este o nuvela, adica o specie epica in proza, cu o contructie riguroasa si cu un fir narativ central; personajele relativ putine pun in evidenta evolutia personajului principal, complec, puternic individualizat.

Nuvela apartine realismului clasic. Trasaturi realiste sunt: tema, importanta acordata banului, atitudinea critica fata de aspecte ale societatii (dorinta de inavutire), veridicitatea intamplarilor, verosimilitatea intrigii si a personajelor, obiectivitatea perspectivei narative, personaje tipice (carciumarul) in situatii tipice, personajele fiind conditionate de mediu si epoca, repere spatio-temporale precise, tehnica detaliului in descriere si portretizare, dialogul viu, autentic, sobrietatea stilului cenusiu, concis, fara podoabe.

Tot de realism tine si interesul pentru analiza psihologica, realizata prin utilizarea modalitatilor de caracterizare a personajului si de investigare psihologica (monologul interior, stilul indirect liber, scnele dialogale, autocaracterizarea, notarea gesturilor, a mimicii), natura conflictului (interior).

Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, carciuma numita „Moara cu noroc” inseamna, de fapt, „Moara cu ghinion”, „Moara care aduce nenorocirea”, pentru ca usurinta castigurilor de aici ascunde abateri etice grave (nelegiuirea si crima).

Tema sustine caracterul realist (oglindirea vietii sociale), dar si pe cel psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire, in contextul societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Problematica nuvelei se poate stabili din mai multe perspective. Din perspectiva sociala, nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social, dar pentru asta se confrunta cu personajul antagonist, Lica Samadaul (conflict exterior).

Scriitorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie, de unde perspectiva moralizatoare: consecintele dramatice ale setei de inavutire. Din perspectiva psihologica, nuvela prezinta conflictul interior trait de Ghita care este sfasiat de dorinte puternice, dar contradictorii; sa ramana om cinstit, pe de o parte sau sa se imbogateasca alaturi de Lica, pe de alta parte.

Alcatuita din 17 capitole, nuvela are un subiect concentrat,, cu deschideri bogate, o structura narativa complicata si un ritm epic neomogen, cu modificari ale timpului povestirii. Actiunea se desfasoara prin concordanta cu framantarile psihologice surprinse. Inlantuite temporal si cauzal, faptele sunt credibile, verosimile. Efectul asupra cititorului este de iluize a vietii (veridicitate) si de obiectivitate.

Nuvela prezinta o simetrie perfecta, de factura clasica. Primul capitol incepe cu vorbele prevestitoare ale soacrei lui Ghita, care prefigureaza marile drame si conflicte ivite in evolutia personajelor: „-Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vroba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit”.

Citatul extras exprima chitesenta filozofiei lui Slavici asupra lumii in general: satul respecta vechile cutume, reprezentand principiile morale pozitive. Finalul nuvelei prezinta batrana, neclintita in principiile morale, cu o intelegere superioara a vietii si cu o resemnare aproape biblica in fata destinului („asa le-a fost data”) si copiii, fiinte inca neprihanite.

Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an, intre doua repere temporale cu valoare religioasa: de la Sfantul Gheorghe pana la Paste. Desi aici fixarea actiunii in functie de repere religioase tine mai degraba de o influenta a viziunii populare, in proza realista indicii temporalitatii joaca un rol important in cronologia evenimentelor.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.