Modele atomice

Trimis la data: 2006-10-26
Materia: Fizica
Nivel: Liceu
Pagini: 7
Nota: 9.23 / 10
Downloads: 2499
Autor: Anonim
Dimensiune: 216kb
Voturi: 148
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
JJ Thomson (1904) a propus un nou model de atom static.
Atomul ar avea forma unei sfere încărcate uniform cu (+), iar în interior
s-ar găsi electronii astfel încât atomul să fie neutru.J Perrin (1901), Lenard (1903) şi Nagaoka (1904) au propus un model dinamic cu sarcinile pozitive concentrate în nucleu şi înconjurate de particule negative. Acest model este în dezacord cu teoria electromagnetică clasică căreia o particulă electrică în mişcare trebuie să emită radiaţii. Energia electronilor va scădea şi ei vor cădea pe nucleu.
Modele atomice.Rutherford prezintă o analogie cu sistemul planetar. După acest model, întreaga masă este concentrată într-un nucleu încărcat pozitiv.Electronii gravitează pe orbite circulare sau eliptice, raza atomului fiind de 1Å. Raza atomului fiind de ~10.000 ori mai mare decât cea a nucleului.

Modele atomice.Electronii în mişcare circulară pe orbite nu cad pe nucleu datorită forţei centrifuge care echilibrează forţa de atracţie dintre nucleu şi electroni.Modelul planetar al lui Rutherford explică unele proprietăţi ale atomilor.Rotaţia electronilor în jurul nucleului poate fi considerată ca producând nişte curenţi electrici închişi, echivalând ca un magnet permanent.Această mişcare explicând comportarea magnetică a materiei.

Bohr porneşte de la legile fizicii clasice şi le complectează cu
noţiuni noi de mecanică cuantică.Sommerfeld admite că electronul se mişcă pe o elipsă, pentru a cărei caracterizare sunt necesari doi parametrii n şi l. În această ipoteză nucleul ocupă unul dintre focare. Posibilitatea mişcării electronului pe o orbită eliptică măreşte numărul stărilor cuantice. Numărul cuantic n determină semiaxa mare iar cel azimutal (l) semiaxa mică şi excentricitatea elipsei.

Conform teoriei lui Rutherford şi legilor electrodinamicii
clasice, o sarcină electrică în mişcare accelerată ar trebui să radieze
unde electromagnetice. Pierzând prin aceasta energie, electronul ar
trebui să se rotească pe orbite cu raze din ce în ce mai mici (de fapt
pe o spirală), sfârşind prin o cădere peste nucleu, întocmai ca un sa-
telit artificial ce a intrat în atmosfera Pământului.

Un astfel de sistem nu poate fi stabil şi deci atomul de hidrogen nu corespunde acestui model. O dovadă că acest raţionament este corect ne oferă comportarea electronilor într-un betatron. În acest instrument, electronii sunt acceleraţi până la viteze foarte mari, fiind menţinuţi de un câmp magnetic pe un traseu circular.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.