Modele de referinta pentru arhitectura retelelor de calculatoare

Trimis la data: 2004-06-03
Materia: Informatica
Nivel: Liceu
Pagini: 21
Nota: 8.37 / 10
Downloads: 16
Autor: Ion Mincu
Dimensiune: 99kb
Voturi: 400
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
La apariţia reţelelor de calculatoare, fiecare producător de echipamente de calcul avea propriile sale protocoale de comunicaţie, ceea ce făcea imposibilă interconectarea calculatoarelor de provenienţe diferite. Pe de altă parte, subreţelele de comunicaţie care îşi ofereau serviciile pentru WAN erau şi ele destul de diferite, de la companii private de telecomunicaţii publice ca, de pildă, American Telephone and Telegraph (AT&T) şi Bell Communications Research (Bellcore) din S.U.A., desemnate prin termenul generic "common carriers" şi până la societăţile de stat pentru poştă, telegraf, telefon, adesea şi pentru radio şi televiziune cunoscute sub acronimul PTT.
Pentru ca utilizatorii să poată să-şi conecteze între ele calculatoarele de orice producţie, prin intermediul oricărui serviciu public de telecomunicaţie, a rezultat necesitatea coordonării activităţilor de proiectare, realizare şi exploatare a mijloacelor de comunicaţie, precum şi a unei standardizări a acestora ca şi a metodelor de transmisie a informaţiilor.

Pentru astfel de acţiuni de coordonare a fost înfiinţată o agenţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), numită Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii [International Telecommunication Union (ITU)]; această agenţie are trei organisme, unul din ele – numit Comitetul Consultativ Internaţional pentru Telegrafie şi Telefonie [Consultative Committee for International Telegraph and Telephone (CCITT)], azi redenumit International Telecommunication Union - Telecommunication Standards Division (ITU-T) – ocupându-se de sistemele de comunicaţie telefonice şi de date, iar celelalte două ocupându-se respectiv de emisiunile radiofonice din întreaga lume şi de problemele de dezvoltare a comunicaţiilor.

CCITT – având ca membri cu drept de vot societăţile naţionale de PTT şi ca membri consultativi: companii private de telecomunicaţii, organizaţii ştiinţifice şi industriale, diverse organizaţii internaţionale de profil – are sarcina de a face recomandări privind interfeţele pentru comunicaţii telefonice, telegrafice şi de date (numerice), recomandări care devin, adesea, standarde cu caracter internaţional.

Standardele internaţionale sunt elaborate de către Organizaţia Inter-naţională pentru Standardizare [International Standards Organization (ISO)] – creată în anul 1946 şi având ca membri organizaţii naţionale de standardizare (precum: American National Standards Institute (ANSI) în S.U.A.; British Standards Institute (BSI) în Marea Britanie; Agence Française de Normalization (AFNOR) în Franţa; Deutsche Industrie Normen (DIN) în Germania; etc.). CCITT este membru consultativ (adică fără drept de vot) al ISO.

În încercarea sa de standardizare a protocoalelor de comunicaţie, ISO a propus un model de reţea, structurat pe şapte niveluri ierarhice – model cunoscut sub numele de modelul de referinţă ISO pentru interconectarea sistemelor deschise [ISO Open Systems Interconnection (OSI) reference model] sau, mai pe scurt, modelul de referinţă OSI (ISO) [ISO - OSI reference model].

Prin sisteme deschise [Open System (OS)] se înţeleg sisteme care fac publice conceptul şi toate detaliile lor de implementare, permiţând ataşarea de noi entităţi care îi respectă regulile (deci extinderea sa cu uşurinţă) dar şi participarea specialiştilor la perfecţionarea sa.

Observaţie: În 1985 a luat fiinţă Corporaţia pentru Sisteme Deschise [Corporation for Open Systems] , la care s-au afiliat mari firme producătoare de echipamente de calcul, precum: Control Data , Digital Equipment Corporation (DEC) , Hewlett-Packard , Honeywell , International Business Machines (IBM) , Tandem , Unisys , Wang , Xerox ş.a., în scopul creşterii compatibilităţii produselor lor.

Numărul de 7 niveluri pentru modelul de referinţă OSI (ISO) a fost stabilit (prin negocieri al căror rezultat nu a întrunit o adeziune generală) având în vedere următoarele considerente:
- un număr prea mic de niveluri implică necesitatea grupării unui număr excesiv de funcţii (servicii) într-un acelaşi nivel, rolul fiecărui nivel ne mai fiind astfel clar definit;
- un număr prea mare de niveluri obligă la existenţa unui număr mare de interfeţe între ele, complicând excesiv circulaţia informaţiei utile în reţea.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.