Modernism, postmodernism - o ipoteza

Trimis la data: 2009-03-06
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 8
Nota: 8.77 / 10
Downloads: 0
Autor: Spatariu Mihaela
Dimensiune: 22kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Revolutionarea limbajului poetic postromantic, decurgand din restructurarea conceptului de poeticitate, corespunde unei mutatii fundamentale a modelului general al gandirii, mutatie pregatita in a doua jumatate a secolului trecut si savarsita prin epistema secolului nostru. E o mutatie prevestita de Nietzsche, intuita de Mallarme, infaptuita, in stiinte, de geometriile neeuclidiene, de teoria relativitatii si, mai ales, de mecanica cuantica, o mutatie asumata ca noua atitudine culturala de scriitori atat de diferiti cum sunt J. Joyce, T. S. Eliot, Th. Mann sau Ion Barbu. In ce consta aceasta mutatie?
In rezumat, am putea spune: in abandonarea modelului cultural antropocentric si individualist constituit de Renastere, precum si a conceptului clasic de stiintificitate. Imi iau ingaduinta de a schita sumar liniile acestui proces, prin care modelul renascentist (paradigma intregii culturi europene) intra, vizibil, in criza. In definirea "noii epistemologii, noncarteziene" utilizez sugestii din lucrarile de filosofia stiintei ale lui G. Bachelard (parte, antologate de V. Tonoiu in Dialectica spiritului stiintific modern), W. Heisenberg si Anton Dumitriu (Eseuri; Istoria logicii) [1].

Primul element revolutionar in constituirea noului concept de stiintificitate il reprezinta aparitia geometriilor neeuclidiene. Constructiile lui Bolyai-Lobacevski si Riemann sunt intemeiate pe o propozitie ce contrazice nu numai al cincilea postulat al Elementelor lui Euclid, ci si perceptia noastra spatiala empirica, sau, in termenii lui Bachelard, "subconstientul nostru geometric", structurat euclidian. Cu toate acestea, ele se dovedesc a fi perfect coerente, caci toate isi gasesc realizarea pe cate un tip de suprafata: in plan - geometria euclidiana; pe o pseudosfera - geometria lui Bolyai-Lobacevski;

pe o sfera reala - geometria riemanniana. Caracterul perfect rational al geometriilor neeuclidiene pune insa sub semnul intrebarii valoarea datului empiric si, in genere, valoarea intuitiei ca baza a cunoasterii rationale. Pentru ca, iata, va trebui sa abandonam intuitia noastra spatiala, consolidata empiric, si sa acceptam ca deplin rational un alt tip de spatiu, de pilda unul in care printr-un punct exterior unei drepte se pot duce o infinitate de paralele la acea dreapta sau, dimpotriva, unul in care faimoasa dreapta a lui Euclid e vaduvita de orice paralela trasabila printr-un punct exterior ei.

Asadar, in perspectiva metodologica (afirma G. Bachelard in Le nouvel esprit scientifique), "realitatea stiintifica" se va defini nu ca generalizare a datelor furnizate de o "realitate" perceputa empiric, ci ca verificare sau "realizare" a unui proiect rational, conceput la modul matematic. (Semnalez in treacat faptul ca racordarea - tarzie - a teoriei literare la aceasta acceptie a realitatii se face, in spatiul creat de realismul contemporan, prin trecerea de la traditionalele teorii mimetice la conceperea operei de arta ca "model" si a artei ca "sistem modelator"; aceasta perspectiva, impusa de lucrarile lui I. Lotman, apare decis formulata in poetica "infrarealismului" pe care I.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.