Modernitatea prozei lui Mircea Eliade

Trimis la data: 2011-06-24
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 7
Nota: 8.33 / 10
Downloads: 13
Autor: Viorel cornel
Dimensiune: 23kb
Voturi: 5
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Literatura lui Mircea Eliade deschide o noua directie in proza romaneasca dintre cele doua razboaie mondiale, contribuind la sincronizarea ei cu marele roman european.

Inclinatia spre metafizic si ontologic, conditia umana si mit, subminarea constienta a vechilor structuri narative, noua conditie a personajelor ce devin protagonistii unor captivante romane de idei, reprezinta doar cateva din coordonatele esentiale prin care autorul a contribuit la procesul de innoire a literaturii. O adevarata directie a dezvoltarii romanului interbelic o constituie proza autenticitatii sau a experientei. Creatia literara a lui Mircea Eliade prezinta doua coordonate distincte. De o parte se gaseste proza de factura fantastica (mitica), alcatuita dintr-o serie de naratiuni precum: "Domnisoara Christina"(1936), "Sarpele"(1937), "Secretul doctorului Honigberger"(1940), "La tiganci"(1959), "Noaptea de Sanziene"(1955), "Nopti la Serampore", etc.
De cealalta parte se afla romanele existentialiste (numite in perioada interbelica "trairiste") cum ar fi: "Maitreyi"(1933), "Lumina ce se stinge"(1934), "Huliganii"(1935), "Santier"(1935), "Nunta in cer"(1939), "Romanul adolescentului miop"(redactat intre 1921-1924, publicat postum in 1989) si "Gaudeamus"(datat 1928, dar aparut postum in 1989). Realitatea este ca aceste directii sunt complementare, comunica prin diversele canale, incat se poate spune, ca intr-o anumita masura ambele se revendica din estetica autenticitatii.

O viziune moderna asupra poeticii romanesti se regaseste chiar in denumirea pe care Mircea Eliade o da nou 16316n1324q lui roman - "romanul oceanografic". Aceasta inseamna ca oamenii "moderni" si "civilizati" trebuie sa fie prezentati "sub aceeasi culoare neutra avand aceleasi ganduri, acelesi tropisme intelectuale, aceleasi expresii verbale (...). Numai biologia ii mai desparte, in scurtele ei aparitii in viata moderna".

"Autenticitatea omului modern este de a nu fi autentic, de a nu fi insusi, de a nu avea o biologie, ci numai scheme mentale si pseudo-judecati de valoare. Realitatea omului modern consta in abstractiunea sa, in polimorfia si amorfia lui. Astfel stau lucrurile, si cine vrea sa adauge ceva nou Romanului, trebuie sa uite si pe Stendhal si pe Proust si sa practice putina oceanografie...".1

Asemenea lui Camil Petrescu, Mircea Eliade nu mai crede in superstitia scrisului frumos. Daca inainte literatura a fost echivalata cu stilul, sciitorul Mircea Eliade nu e preocupat de imperfectiunile de ordin lexical, ci il fascineaza "omul" din scriitor. Scopul sau e sa redea viata, contemporaneitatea si nu un fapt deja consumat, inactual. Mircea Eliade scrie niste romane cerebrale, ale caror personaje traiesc niste experiente decisive.

In acest context, prefata la volumul "Oceanografie" reprezinta un nou manifest inchinat autenticitatii. Asemenea multora din colegii sai de generatie, Mircea Eliade a scris cum a simtit, grabit si dramatic. Prozatorul este torturat de intrebari, de unde numeroasele paranteze si ezitari, care reflecta deplina lui sinceritate.

Raspunsurile conteaza mai putin decat interogatiile, deoarece orice concluzie inseamna ceva finit, osificat si nu mai exprima dilemele unei cunoasteri de sine ce doreste sa coboare pana in radacinile fiintei. "Cata autenticitate atata originalitate, am putea spune despre literatura existentialista in care se face elogiul faptei, similara cu creatia".2

Nu au lipsit nici criticile la adresa acestei literaturi care, dincolo de orice amendamente, deschide o noua directie in proza romaneasca. Astfel in studiul sau consacrat romanului romanesc, "Arca lui Noe", Nicolae Manolescu observa contradictia dintre "viziune si metoda", dintre problema si tratarea ei" in romanele de tinerete ale scriitorului.3 Criticul remarca inclinarea spre metafizic si ontologic, conditia umana si mit, in timp ce metoda ramane psihologica si realista.

Asemenea lui Mihail Sebastian, conceptia despre roman a scriitorului se dovedeste mai inaintata decat formula narativa utilizata, cu exceptia capodoperei din tinerete, romanul "Maitreyi". Potrivit criticului, depasirea contradictiei s-ar fi putut realiza prin renuntarea la formula realista pentru a scrie parabole sau mituri, cum se intampla in literatura fantastica a scriitorului.

Romanul, asa cum il gandeste tanarul Eliade trebuie sa porneasca de la o forma de cunoastere si de la trairea actelor fundamentale in sfera existentialismului si a vietii spiritului. Mircea Eliade "nu are o teorie coerenta a romanului si nu s-a gandit nici un moment sa scrie o estetica a romanului modern, asa cum face colegul sau de generatie, Camil Petrescu".

Ca romancier si om de cultura interesat de problemele spiritualitatii romanesti, el mediteaza la toate acestea si, nemultumit de solutiile date de generatiile anterioare, isi fixeaza un program. Unele idei sunt originale, altele sunt curente intr-o epoca in care este descorit Proust si incepe sa fie cunoscut Joyce.

Suferind un tot mai accentuat proces de "clasicizare", Eliade se vede obligat sa recunoasca faptul ca, in cadrul genului epic, nu se poate avansa decat lent, revenind si refacand paginile deja scrise. Cu toate acestea, prozatorul ramane un experimentator, dar nu in maniera in care au realizat-o reprezentantii "noului roman", ci prin investigarea unei sfere cu extrem de multe posibilitati, cea a ontologicului. In 1952, recitind romanul lui Faulkner "Zgomotul si furia", Eliade releva limitele monologului interior care creaza o falsa impresie de autenticitate.

In acelasi timp, el se gandeste la un lung articol intitulat "Despre necesitatea romanului-roman", in care doreste sa vorbeasca despre "dimensiunea autonoma, glorioasa, ireductibila a naratiunii, formula readaptata constiintei moderne a mitului si mitologiei".5
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.