Mostenirea caracterelor in cazul interactiunii genelor

Trimis la data: 2011-12-20
Materia: Biologie
Nivel: Liceu
Pagini: 11
Nota: 8.41 / 10
Downloads: 4254
Autor: Bogdan Suciu
Dimensiune: 81kb
Voturi: 216
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Teza că o genă determină un singur caracter şi un număr relativ mic de gene din fiecare cromozom nu poate să explice marea diversitate de caractere care se moştenesc ereditar. În acelaşi timp este bine cunoscut faptul că genotipul fiecărui organism reprezintă un sistem complex. Genele interacţionează între ele, fapt determinat de organizarea genomică a materialului ereditar.
Se deosebesc două tipuri principale de interacţiune a genelor: interacţiunea genelor alele şi interacţiunea genelor nealele.

1. Interacţiunea genelor alele.
Să ne amintim că se numesc alele acele gene care ocupă aceiaşi loci (locusuri) în cromozom. Se disting următoarele varietăţi de interacţiune a genelor alele:
a) dominaţia completă;
b) dominaţia incompletă;
c) letalitatea;
d) codominarea;
e) alelism multiplu.

a) Dominaţia completă.
În cazul dominaţiei complete o genă domină complet o altă genă. În acestă situaţie sunt valabile legile lui G.Mendel, iar homozigoţii şi heterozigoţii nu se disting fenotipic. Drept exemplu de dominaţie completă poate servi moştenirea culorii galbene şi verzi a bobului de mazăre (gena culorii galbene domină gena culorii verzi), moştenirea culorii ochilor la om (gena culorii ochilor căprui domină gena culorii ochilor albaştri) etc.

b) Dominaţia incompletă.
Dominanţa incompletă este un fenomen de interacţiune dintre genele alele, care determină la formele heterozigote (Aa), apariţia unui fenotip intermediar al formelor homozigote parentale (AA, aa). Acest fenomen vine în concordanţă cu legile lui G.Mendel şi a fost descris chiar de C.Correns la planta “barba împăratului” (Mirabilis jalapa). La încrucişarea plantelor cu flori roşii (AA) şi a plantelor cu flori albe (aa), în prima generaţie (F1) toţi heterozigoţii (Aa) aveau plante cu flori roze. La încrucişarea hibrizilor F1 (Aa) între ei, în generaţia a doua s-a obţinut o descendenţă alcătuită din circa 25% de plante cu flori roşii, 50% de plante cu flori roze şi 25% de plante cu flori albe (fig.1).

În cazul dominaţiei incomplete raportul de segregare fenotipică coincide cu raportul de segregare genotipică: 1AA : 2Aa : 1aa. Fenomene similare de moştenire a caracterelor au fost descoperite şi la alte organisme, inclusiv la plante (culoarea boabelor de porumb, culoarea florilor de gura-leului etc.) şi la animale (culoarea penajului găinilor de Andaluzia, tipul părului la om etc.). Fig.1 Segregarea în cazul dominaţiei incomplete în baza varietăţilor de Mirabilis jalapa (barba împăratului).

c) Letalitatea.
Raportule de segregare mendeliene sunt condiţionate de faptul dacă gameţii care poartă alelele unei gene se unesc între ei randomizat şi dacă gameţii şi zigoţii sunt în egală măsură de viabili şi viguroşi. Letalitatea condiţionează abaterea de la segregarea clasică mendeliană. Ea reprezintă moartea zigotului sau a unor organisme în diferite etape din dezvoltarea lor, înainte de a ajunge la vârsta reproducerii.
Fenomenul de letalitate este provocat de acţiunea unor gene care se împart în mod convenţional în:

- gene letale (cauzează o mortalitate de peste 90%);
- gene semiletale (cauzează o mortalitate între 50% şi 90%);
- gene subvitale (au o letalitate între 10% şi 50%);
- gene cvasinormale (au o letalitate sub 10%).

De regulă, genele letale cauzează moartea organismului în primele stadii de dezvoltare. Celelalte grade de letalitate sunt determinate de natura genomului, interacţiunea dintre gene, condiţiile mediului.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.