Motivatie si invatare

Trimis la data: 2002-06-16
Materia: Psihologie
Nivel: Liceu
Pagini: 11
Nota: 7.13 / 10
Downloads: 21
Autor: Bogdan-Emilian
Dimensiune: 14kb
Voturi: 661
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
În sensul ei general, noţiunea de motivaţie, introdusă în psihologie la începutul secolului XX, desemnează aspectul energetic, dinamic al comportamentului uman. Ea este definită ca „o stare de disociaţie şi de tensiune care pune organismul în mişcare până ce ajunge la reducerea tensiunii şi regăsirea integrităţii sale”.
MOTIVATIE

SI

ÎNVATARE

În sensul ei general, notiunea de motivatie, introdusa în psihologie
la începutul secolului XX, desemneaza aspectul energetic, dinamic al
comportamentului uman. Ea este definita ca "o stare de disociatie si
de tensiune care pune organismul în miscare pâna ce ajunge la
reducerea tensiunii si regasirea integritatii sale".

Prin urmare, nu putem vorbi de existenta unor motive ca forte dinamice
numai prin ele însele, ci totdeauna în relatie cu obiectele,
rezultatele, situatiile care le satisfac si cerintele carora le
corespund, reflectate în mintea omului sub forma de imagini, idei,
convingeri, aspiratii.

Dat fiind faptul ca motivul este rezultatul unui proces de reflectare,
de constientizare a unei necesitati (înnascute sau dobândite), în
interactiune cu mijloacele de satisfacere a ei, totdeauna motivul,
motivatia va fi de natura interna, intrinseca individului. Existenta
acestor relatii creeaza conditiile interne necesare care determina si
sustin activitatea omului, asigurând astfel dinamica comportamentului
sau.

În activitatea de învatare individul este supus influentei unui sistem
larg de stimuli materiali si sociali (spirituali) care intervin în
procesul motivarii acestor activitati.

Între motivul si scopul învatarii elevilor se stabilesc relatii
multiple si foarte complexe. Astfel, în general, scopul este
subordonat motivului si, odata fixat, întareste motivatia care l-a
determinat. De cele mai multe ori însa, în învatarea scolara scopurile
sunt fixate din exterior, de catre profesori, parinti (mai ales la
vârstele mai mici) sub forma unor cerinte care devin sarcini pentru
elevi. Problema care se pune este ca elevii sa-si asume aceste
sarcini, sa si le constientizeze (proces realizat cu ajutorul
functiilor cognitive), acceptându-le ca si când ar fi propriile lor
scopuri. Aceasta înseamna ca ele trebuie sa corespunda unei motivatii
ce tine de natura interna a personalitatii. Daca scopurile fixate de
altii din exterior, sarcinile nu îndeplinesc aceasta cerinta,
activitatea pe care o pretind si rezultatul sau vor ramâne mai mult
sau mai putin straine elevului; ele nu-i vor da o experienta de
reusita sau de esec.

Motivatia reprezinta ansamblul mobilurilor interne ale conduitei,
înnascute sau dobândite, constiente sau inconstiente, simple trebuinte
fiziologice sau idealuri abstracte.

Astfel definita, motivatia sta în spatele tuturor deciziilor,
atitudinilor si actiunilor umane fiind de aceea denumita "cauzalitatea
interna" a conduitei umane.

Motivatia are o functie de activare interna, difuza si semnalare a
unui dezechilibru fiziologic sau psihologic (trebuinte), de mobil
(factor declansator) al actiunii pe care o si justifica, de
autoreglare a conduitei, motivatia imprima conduitei un caracter
energizant si dinamogen sau orientativ si directional si vectorial, de
coechilibrare a raportului dintre om si mediul ambiant.

Organizarea si functionarea motivatiei umane poate fi caracterizata de
urmatoarele trasaturi diversitatea motivationala, conflictualitatea
motivationala, ierarhizarea motivatiei si variabilitatea
motivationala.

Diversitatea motivationala arata ca omul nu actioneaza cel mai adesea
sub impulsul unui singur motiv ci sub influenta mai multor motive
organizate în subansambluri ("constelatii") motivationale.

Motivatia va dispune de o intensitate, forta propulsiva cu atât mai
ridicata asupra conduitei persoanei, cu cât, în acelasi subansamblu
motivational vor fi atrase motive tot mai numeroase si diverse. De
exemplu, elevul care se pregateste pentru admitere este multiplu
motivat: pe de o parte atractia (interesul) pentru materia respectiva
si viitoarea profesie (motivatii intrinseci); iar pe de alta parte,
asigurarea în perspectiva a unui venit (motivatie extrinseca pozitiva)
sau constrângerea parintilor (motivatie extrinseca negativa).

Privind conflictualitatea motivationala, aflat în fata unei decizii
sau a angajarii unei anumite activitati, omul poate fi stapânit de un
conflict motivational reprezentat prin:

a) motivatii pozitive care îl împing si îl îndeamna în angajarea
acelei decizii sau activitati;

b) motivatii negative care îl retin, îl inhiba.

De exemplu, elevul care trebuie sa învete pentru admitere trebuie
sa-si reprime dorinta de a face altceva mai atractiv si placut, de a
se distra, etc.

Ierarhizarea motivatiei. Motivatia se organizeaza într-un sistem
ierarhizat în care motivele superioare subordoneaza motivele primare
(inferioare). Astfel, în diversitatea lor motivele nu sunt deloc egale
sau echivalente între ele, ca forta (valoare, intensitate) propulsiva
pentru conduita umana (vezi piramida motivationala a lui Maslow).

Variabilitatea motivationala scoate în evidenta diferentele
motivationale dintre oameni, cât si variatiile "constelatiilor" si
ierarhiilor motivationale la una si aceeasi persoana. Astfel:

a) una si aceeasi motivatie determina la oameni diferiti comportamente
si activitati diferite. De exemplu necesitatea obtinerii de bani
pentru supravietuire si un trai comfortabil determina munca cinstita,
afaceri oneroase, activitati ilegale;

b) în spatele unuia si aceluiasi tip de comportament si activitate vom
gasi, de la om la om, "constelatii" motivationale diferite. De exemplu
comportamentul de învatare motivat divers de la persoana la persoana;

c) "Constelatiile" si ierarhiile motivationale se modifica în timp, la
una si aceeasi persoana, fie sub influenta vârstei (unele erau
"idealurile " adolescentei s, altele cele ale tineretii, etc) sau sub
presiunea conditiilor social-istorice.

Prin conceptul de motivatia învatarii scolare desemnam ansamblul
factorilor interni ai personalitatii elevului care-i determina,
orienteaza, organizeaza si sustin eforturile în învatare. Acesti
factori interni sunt motivele, adica acele cauze de ordin mental -
imagini, judecati, idei - care apar ca rezultat al reflectarii în
constiinta scolarului a obiectelor, situatiilor si cerintelor mediului
si care intra în relatie cu trebuintele sale, determinând anumite
tensiuni emotionale.

Astfel motivele care îi determina pe elevi sa învete sunt de mai multe
feluri: sociale, cognitive, de ordin afectiv, profesionale, ale
autorealizarii, succesul sau insuccesul scolar, aptitudinile speciale.

În categoria motivelor sociale intra cele care au scopuri un caracter
social: "învat din datorie fata de clasa", "învatând contribui la
prestigiul clasei", "vreau sa fiu cât mai folositor oamenilor". Cât si
motivul reciprocitatii exprimat de elevi în diferite forme: "îmi place
sa învat la scoala pentru ca sunt împreuna cu altii"; "când esti cu
colegii înveti mai usor pentru ca este mai placut"; "uneori de la
altii înveti mai repede decât singur"; "alti stiu mai multe si poti
învata de la ei".

În categoria motivelor cognitive intra dorinta elevilor de a cunoaste
(în sens general - curiozitatea) declarata ca factor dinamic de baza
al activitatilor de învatare ("învat pentru ca vreau sa cunosc cât mai
mult"; "învat la toate pentru ca învatarea îmi da satisfactii";
"învatatura ma intereseaza, îmi place"), si, în acelasi timp, atractia
(interesul teoretic) exprimata de elevi pentru unul sau mai multe
obiecte de învatamânt ("rezolvarea problemelor la matematica îmi da o
mare satisfactie"; "fizica ma intereseaza în mod deosebit"; "muzica ma
înalta").

Sfera motivelor de ordin afectiv înglobeaza motivele cu o predominanta
baza emotionala, atât pozitiva, cât si negativa:dragostea si respectul
fata de parinti, sentimentul datoriei fata de parinti, dorinta de a
crea multumire (bucurie) parintilor, simpatia fata de profesor,
respectul fata de profesor (pentru ca "explica bine", "este
întelegator", "ne ajuta mult"), teama de pedepsele aplicate de
parinti, anxietatea determinata de atitudinea rigida a unor profesori,
sentimentul de regret sau de rusine fata de profesori, parinti sau
colegi.

Toate aceste motive constituie trairi afective ale elevilor izvorâte
din relatiile cu diferiti factori implicati în procesul învatarii lor
scolare: profesori, colegi, parinti. Ele reflecta atitudinea elevilor
fata de acesti factori, fata de sarcinile si cerintele ce vin din
partea acestora, în ceea ce priveste învatarea lor de fiecare zi.

Motivele profesionale sunt aspiratiile elevilor spre un ideal
profesional (model de rol) mai mult sau mai putin clarificat, asa dupa
cum reiese din însasi modul în care ei se exprima: "învat ca sa devin
ceva în viata", "învat pentru ca scoala te pregateste pentru
profesiunea ...
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.