Neocorporatism

Doctrinele politice reprezinta un ansamblu coerent de idei social-politice si ideologice, un sistem de argumentare cu privire la viata politica si ideologica in ansamblul ei, la prognoza evolutiei viitoare in acest domeniu.
Corporatismul este o doctrina social-politica reactionara, care preconiza inlocuirea sindicatelor muncitoresti cu corporatii, organizatii profesionale din care sa faca parte atit muncitorii, cit si patronii, precum si inlocuirea parlamentului cu o reprezentanta nationala a corporatiilor.

Neocorporatismul este un sistem inchis si monopolist de reprezentare a intereselor care permit puterilor publice de a alege din multitudinea grupurilor de presiune pe cele pe care le considera cele mai reprezentative si de a le promova in interlocutori privilegiati si permanenti.
Asocierea grupurilor de interes la procesele decizionale in democratiile Europei Occidentale au fost teoretizate de Ph. Schmitter si Gerhard Lehmbruch. Prin neocorporatism, grupurile de interes beneficiaza de o institutionalizare crescinda in procesele de functionare a statelor democratice.

Sistemul francez prezinta azi o serie de trasaturi caracteristice neocorporatismului. Sistemul legislativ francez prevede in mod evident procedurile de tranzitie intre stat si grupurile de interes prin intermediul unor comisii regrupind organizatiile asa-zis reprezentative. Acest blazon de reprezentativitate consacra nu numai o recunoastere a ordinii publice, dar mai ales posibilitatea sindicatelor de a colabora la decizia politica si de a participa la stabilirea unui minim al consensului social, riscind sa-si piarda identitatea revolutionara.

Slabele indicii ale formelor de participare politica neconventionala si heterodoxa au introdus o noua tematica. Mai multe modalitati noi de participare politica se exprima, de fapt, sub forma de activitati in cadrul miscarilor colective. Explozia acestor miscari - inceputa cu cea denumita generic "Saizeci si opt", care cuprinde o serie de proteste, revolte, manifestatii cu o participare mai mult sau mai putin larga , a urmarit sa puna pe al doilea plan o alta forma de participare politica, mai institutionalizata, studiata de mult timp.