Neopluralismul

Trimis la data: 2010-03-01 Materia: Stiinte Politice Nivel: Facultate Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 78
Autor: George Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Patrick Dunleavy şi Brendan O Leary prezintă, în lucrarea Teoriile statului. Politica democraţiei liberale, o analiză sintetică a viziunilor despre organizarea, funcţionarea statelor şi interacţiunile diferitelor entităţi şi instituţii, în contextul (inter)statal. Cartea a fost publicată în 1987 şi are la bază conferinţe susţinute între 1983-1986, referitoare la tema teoriei statului.Înainte de a prezenta curentul neopluralist, este necsară evidenţierea succintă a temelor pluraliste, în scopul înţelegerii temeiurilor neopluraliste.

Pluralismul reprezintă convingerea trebuie să existe mai multe viziuni concurente într-un singur domeniu, opunţndu-se curentului monist ce propagă unicitatea concepţiei.

Al doilea tratat despre guvernare, lucrare scrisă de John Locke, conţine germenii a ceea ce avea să devină mai târziu concepţia pluralistă asupra statului. Lucrarea amintită este o contrapondere la Leviathanul lui Th. Hobbes, lucrare în care se sugera o guvernare absolută care să garanteze neînceperea războiului tuturor contra tuturor.

Ca extensie temporală, temele pluraliste apar şi în Federalistul, a lui J. Madison, care credea că o separare verticală a celor trei puteri, însoţită de o divizare pe orizontală a suveranităţii, ar reprezenta o piedică considerabilă în calea instaurării tiraniei.

Alexis de Tocqueville este considerat, de către autori, cel mai important gânditor pluralist al secolului XIX, graţie lucrării Despre democraţie în America, iar idei pluraliste regăim şi la Arthur Bentley.
Pluralismul se caracterizează prin atacul declanşat împotriva monismului statului, sub orice formă, prin accentul pe dezvoltarea autonomiei grupurilor, prin acceptarea conflictului iner-grupuri, prin aducerea în dezbatere a controalelor instituţionale şi prin conştientizarea pericolelor dihotomiei: apărarea intereselor individuale vs. egoism exacerbat.

Metodele folosite de pluralişti sunt : pozitivismul ( enunţarea unor ipoteze general valabile, ce pot fi supuse testării empirice), behaviorismul (focusare pe comportamentul oamenilor), individualismul metodologic (reducerea afirmaţiilor generale la particular) şi funcţionalismul( acţiunile au efecte folositoare care le explică).

Robert Dahl sintetizează, în A Preface to Democratic Theory( 1956), pluralismul modern prin negarea argumentului că ansamblurile instituţionale sunt suficiente pentru garantarea poliarhiei eficiente.
Neopluralismul este curentul apărut ca urmare a crizelor socio-politice de la sfârşitul anilor 60 din democraiile liberale, crize ilustrate de exacerbarea rasismului în America, de războiul din Vietnam sau de mişcările studenţeşti din Paris, mai, 1968. Acestea şi alte crize au demontat mitul stabilităţii democraţiei, imagine construită de sociologia pluralistă a deceniul VI.

Neopluralismul preia temele anterioare dar conceptul central devine analiza sofisticată, evoluţia către o hermeneutică originală a noilor realităţi generate de statul (post)industrial.

Şcoala neopluralistă se axează pe rafinarea instrumentelor de analiză în contextul complexităţii problemelor de rezolvat. Aici se poate insista asupra a cel puţin două întrebări simple, dar decisive: până la ce stadiu ar trebui dezvoltate noile instrumente şi care este viziunea strategică pe termen lung. Pentru a răspunde acestor interogaţii, ar fi necesară efectuarea unor studii aprofundate asupra problemelor şi modalităţilor de rezolvare existente. Aceste studii ar putea releva (in)utilitatea mijloacelor de soluţionare a dificultăţilor.

De asemenea, ar putea fi inventariate dilemele care s-au dovedit a fi nerezovabile. Pe de altă parte, tehnologiile avansează constant. Dezvoltarea unor noi teorii înseamnă, funcţie de complexitatea şi aria de răspândire, aproape invariabil, mutaţii antropologice. Au evaluat neopluraliştii aceste riscuri şi sunt gata să le asume? Lucrarea de faţă nu este în măsură să ofere un răspuns în acest sens.

Originile curentului neopluralist sunt economia „neortodoxă”, limitele impuse procesului decizional colectiv de sistemul economic, teoria sociologică sistemică şi sociologia aplicată(analiza politică).
Economia neortodoxă se concentrează asupra a 2 instituţii mai puţin studiate: marile coropraţii şi statul dezvoltat.

O.E. Williamson în lucrarea Market and Hierarchies: Analysis and Anti-Trust Implications (1975) critica mitul omnipotenţei pieţei, în următoarele cazuri: când se face simţită incertitudinea, când participanţii la un schimb economic sunt puţini ceea ce face ca oportunismul să devină posibil sau când un participant câştigă monopolul informaţiei.

John Galbraith în The Afluent Society (1962) descrie modul în care o coropraţie poate controla piaţa prin intermediul publicităţii, inducând noi nevoi consumatorilor.

Economiştii neortodocşi realizează o mixtură între interesele statelor şi cele ale coropraţiilor, prin intervenţia celor dintâi. Argumentele ce ar sprijini această economie mixtă ar fi că statul: susţine cercetarea tehnologică, garantează împotriva eşecurilor coropraţiilor, deschide noi pieţe în alte state, reglementează relaţiile de muncă, controlează inflaţia, etc.

Neopluraliştii depăşesc vechile clivaje referitoare la relaţia stat-corporaţie, văzute anterior în contradicţii, pronunţându-se pentru o relaţia interdependentă.

Referitor la ştiinţa politică, ca origine şcolii neopluraliste, dezbaterile se poartă în jurul relaţiei interese economice vs decizii politice, neopluraliştii fiind de acord cu ideea potrivit căreia există o condiţionare economică a deciziilor politice, dar, spun ei, aceasta este într-o măsură redusă.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Noutati
Stiri educatie
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.