Nichita Stanescu in cautarea pietrei filosofale

Trimis la data: 2008-10-07
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 8.11 / 10
Downloads: 750
Autor: Alecs
Dimensiune: 11kb
Voturi: 36
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
"Nichita Stanescu in cautarea pietrei filosofale"
Nichita Stănescu a descoperit taina transformării cuvintelor în poezie, deşi ţelul lui era să găsească piatra filosofală. În timpul experienţelor, unele dintre ele traumatizante, a descoperit taine cutremurătoare, a descifrat mistere şi rebusul metaforelor, a transformat puterea gândului într-un laser lingvistic, a practicat dedublarea cu mult talent, s-a împrietenit cu zeul inspiraţiei şi cu îngerii ce populează alte planuri decât cele pământeşti. De aceea, unii i-au dat supranumele Iniţiatul, alţii Profetul, alţii Geniul şi nu sunt puţini cei care l-au socotit Alesul.
"Nichita Stanescu in cautarea pietrei filosofale"
"Nichita Stanescu in cautarea pietrei filosofale"
„Cu cât se-nsera peste arborii rari,/ cu atât începeau să lumineze mai tare / inimile noastre de hoinari,/ căutătorii pietrei filosofale” (Cu o uşoară nostalgie, O viziune a sentimentelor, 1964).

"Nichita Stanescu in cautarea pietrei filosofale"
Mai devreme decât alţii a descoperit că „nu există o cale spre fericire, ci calea este fericirea însăşi” (citat atribuit lui Buddha), dovadă că scrierea sa hemografică „încearcă să oprească în loc ceea ce nu poate fi oprit niciodată în loc; starea fericirii, adică” (Nichita Stanescu, Hemografia, în Respirări, 1982, p. 66).

"Nichita Stanescu in cautarea pietrei filosofale"
Căutător al pietrei filosofale, Nichita a parcurs un drum la finalul că¬ruia s-a transformat pe sine. Din vechile scri¬eri am aflat câte ceva des¬pre această Cale: Alchimia este o ştiinţă cu ajutorul căreia se poate des¬coperi formula transformării me¬talelor în aur pur, pentru a obţine astfel elixirul vieţii. Ingre¬dientul primordial este mercurul filosofic, adică un şarpe încolăcit pe un toiag de aur. Mercurul filosofic se obţine prin absorbirea sufletului (toiagul de aur) de către argintul viu (şarpele).

"Nichita Stanescu in cautarea pietrei filosofale"
Acesta este compusul de gradul întâi, oul vitriolat, care cere apoi o coacere treptată spre a se trans¬forma în sulf roşu, apoi în elixir şi, în ultima fază, el devine leac universal. Însă, această revelaţie e tranzitorie şi fără de folos dacă nu se parcurg şi restul etapelor. Ur¬mează arderea şi purificarea cu aju¬torul focului viu, fluid (flux energetic).

"Nichita Stanescu in cautarea pietrei filosofale"
Când şi acest mister i se relevă neofitului, acesta constată că apa încinsă este de fapt „spiritul întemniţat în lucruri”. Urmează apoi Evoluţia, adică desluşirea cu perseverenţă a culorilor sacre ale curcubeului. Unii căutători descoperă cu spaimă culoarea neagră („Osiris e un zeu negru”), dar sufletul lor trece de la noapte la zi, de la moarte la viaţă şi renasc într-un ocean de lumină albă. În cele din urmă, desluşesc un grăunte gălbui ca aurul şi află că au izbutit, devenind suverani, puternici şi apostoli. Spiritul lor domneşte asupra materiei.

Cum să nu se fi înfruptat Nichita din această hrană spirituală, cu atât mai mult cu cât, probabil, a învăţat pe de rost culorile curcubeului, adică a des¬coperit că „să transformi metalele în aur în¬seam¬nă să transformi omul în spirit pur”.

Piatra filosofală nu este un produs de masă, fabricat după o reţetă infailibilă. Nu e un panaceu, un elixir pe care să-l sorbi dintr-o înghiţitură şi în secunda următoare să constaţi că se produc transformări miraculoase. Piatra filosofală e o cale istovitoare cu suişuri şi coborâşuri.

Ea impune multe sacrificii şi renunţări, dar frumuseţea ei e mai orbitoare decât luxul unui trai îndestulat. Piatra filosofală este omul transformat în spirit pur, sau, în cazul nostru, Nichita Stănescu transformat în poezie: „O continuă avalanşă de poezie cu numele de Nichita. Omul clocotea de inspiraţie, clipă de clipă. Nu putea să comunice decât prin poezie oricând îl întâlneai şi în orice împrejurare s-ar fi aflat” (Edgar Papu, în Album…, editată de Viaţa Românească, 1984, p. 239).
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.