Nicolae Grigorescu

Pana la el pictura se afla "intr-o stare de iconarie artificiala" (Barbu Delavrancea), fiind dominata de neoclasicismul cu tenta romantica a lui Theodor Aman, arta lui Gheorghe Tatarescu, ambii cu importante studii teoretice si cu reusite in portre-tistica si in pictura istorica. Ca un raspuns la gustul indoielnic la picturii roman-esti, Gheorghe Tatarescu influentat de studiile facute la Roma, de tablourile lui Raphael, va realiza un tablou, celebru astazi prin mesajul bine exprimat, Romania e reprezentata de femei tanara care se ridica si langa ea sta un inger care cu o mana ii indeparteaza voalul ce-i acopera capul iar cu cealalta ii arata religia.

Poza femeii ce personifica tara si simbolul "voalului" - metaforic suge-rand orbirea - sugereaza chemarea la viata:
Romanii traira mult timp sub imperiul unei adanci intunecimi in privinta reprezentarii frumosului. Astfel, picturii academiste ce se va axa pe religie sau istorie" figura umana fiind reprezentata in maniera rigida, incremenita, i se va opune prin Nicolae Grigorescu o arta vie bazata pe viata de toate zilele ale omului simplu.

Grigorescu afirma chiar in legatura cu acest aspect, al punerii, al aducerii in prim plan a simplitatii, a faptelor comune: "Sunt fecior de taran si ma mandresc cu aceasta" (1838, 15 mai) ca mai tarziu un critic de arta, Arsene Alexandre sa-l numeasca in ziarul "L'Evenement": "E un modest, un muncitor neobosit, un om ce nu stie ce e reclama".Dupa obtinerea unei burse in Paris, (bucurie adusa de vizita lui Mihail Kogalniceanu la manastirea Agapia), in 1861 se inscrie la "Scoala de bele-arte" unde va parasi apoi atelierele pentru atmosfera lipsita de orizont si de viata.

Va studia pana si in muzeul Luvrului, apropiindu-se de marii pictori in a caror opera se regaseau tendintele innoitoare ale epocii. Se ca orienta astfel catre artisti realisti (Gericault de ex.) ce lucrau in jurul padurii Fontainebleau si in satul Barbizon. Alaturi de acestia, Nicolae Grigorescu se va obisnui sa realizeze lucrari in aer liber. Si-a indreptat atentia catre viata oamenilor de la sat, spre peisaje din natura. De aici pornesc toate tablourile ce au in prim plan chipurile de oameni din popor surprinsi in momente de zi cu zi, in mediul casnic, in timpul muncii, in natura ("Batrana cu gastele", "Batrana carpuind", "Mocanul").

Intra in nebanuite amanunte, avea insusirea de a asimila . Chiar Theodor Aman recunoscuse geniul tanarului pictor, e inraurit de noua viziune a lui Grigorescu, dovada fiind tematica viitoarelor sale tablouri (peisaje in aer liber, teme satesti) desi Theodor Aman intrerupe conceptia academica demodata, desi era departe de gandirea libera, spontana a lui Grigorescu. Ucenicii lui Th. Aman - adevarati epigoni ai Renasterii - datorita respectarii principiilor antichitatii, omiteau idealurile epocii in care traiau; indreptandu-se spre valorile consacrate (reprezentantii unei arte deja formata) se indreptau de realitate si de curentele novatoare.