Notiunea de organ al administratiei publice - sistemul organelor administratiei publice

Statul, judetul, comuna, si stabilimentele publice sunt persoane morale de drept public in sensul ca ele sunt destinate sa faca administratiune publica, activitatea lor facuta pentru si in interesul colectivitatii, este reglementata de dreptul public. In sistemul juridic modern din Romania, dupa aparitia Codului Civil, in 1866, jurisprudenta a adoptat teoria fictiunii persoanelor juridice, conform careia persoanele juridice nu pot fiinta decat printr-un act de putere publica, dat de catre stat si anume prin lege.

Constitutia din 1923 a stabilit principiul dupa care "dreptul de libera asociatiune nu implica in sine dreptul de a crea persoane juridice" (articolul 29) iar Legea pentru persoanele juridice (asociatiuni si fondatiuni) din 6 februarie 1924 precizeaza chiar in primul articol : "persoanele juridice de drept public se creeaza numai prin lege".
In concluzie, pe langa stat, judet sau comuna mai existau si alte persoane morale de drept public care se infiintau prin lege, intre care ponderea cea mai importanta o formau asa numitele "stabilimente publice" adica, intr-o formulare actualizata, institutiile publice care prestau un serviciu public.

Persoanele morale de drept public, inclusiv stabilimente publice, aveau dreptul de a folosi puterea publica, litigiile acestora cu particularii erau litigii de drept public, de competenta instantelor de contencios administrativ. Literatura din perioada la care ne referim mai ofera si cu notiunea de stabilimente de utilitate publica, pentru a evoca insa o persoana morala de drept privat, ce urmareste un scop general.
Punerea problemei in literatura romaneasca postbelica
De la inceput se impune a preciza ca intre specialistii de drept administrativ care au scris intre 1948 si 1989 nu s-a ajuns la o conceptie unitara a notiunii de organ al administratiei de stat.

Acest lucru este explicabil, intr-un fel daca avem in vedere varietatea de opinii existente cu privire la continutul si sfera notiunii de administratie de stat insasi. Pe de alta parte, existau opinii diferite, in special intre specialistii de drept constitutional si cei de teoria generala a statului privitoare la notiunea de organ al statului, in general.

Dincolo de nuantari autorii de drept administrativ au retinut ca pentru definirea notiunii de organ al administratiei de stat, ca de altfel a notiunii de organ de stat nu avea relevanta calitatea de persoana juridica ori "functionarea pe baza principiilor autogestiunii economico - financiare ", cum se pretindea mai ales de autorii de drept civil. Uneori legislatia venea cu exemple de organe ale administratiei ministeriale care in ansamblul lor erau "proiectate" sa functioneze pe baza celebrului principiu "socialist" al autogestiunii economico - financiare.