Nuvela - particularitatile de constructie a unui personaj

Avand in vedere rolul in actiune, personajele pot fi principale, secundare, figurante sau functionale. Raportate la discursul narativ, personajele pot ilustra indirect un punct de vedere al autorului, participand la actiune si fiind subordonate naratorului obiectiv si omniscient sau pot deveni instanta narativa principala, indeplinind si functia naratorului.

Personajul poate fi caracterizat in mai multe moduri in textul epic. Caracterizarea directa poate fi realizata de catre narator ( prin portretul fizic si / sau moral, prin comentarii explicite, aluzii ); personajul insusi (autocaracterizare prin marturisiri facute altor personaje, autoanalize monologate ); alte personaje ( prin marturii, descrieri etc. ).

Caracterizarea indirecta se realizeaza prin consemnarea actiunilor, a atitudinilor si a opiniilor exprimate de personaj. Tot la caracterizarea indirecta a personajului contribuie prezentarea mediului in care traieste - orasul, casa, interiorul, familia, grupul sau societatea in care evolueaza - si a limbajului folosit ( de la registru al limbii pana la particularitatile stilistice ).

Nuvela Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi apare la Iasi, in 1840, in primul numar al revistei Dacia literara, inaugurand seria operelor de inspiratie istorica in literatura romana. Sub influenta programului romantismului romanesc, sintetizat in articolul Introductie, al lui Mihail Kogalniceanu (articolul-program al revistei ), C. Negruzzi valorifica informatiile cuprinse in cronicile moldovene intr-o creatie clasica prin sobrietatea constructiei, pregnanta caracterelor si vigoarea conflictelor. Tema, istorica, evoca ultimii cinci ani de domnie a lui Alexandru Lapusneanu (1564-1569), reliefand figura domnitorului.

Actiunea nuvelei reliefeaza trasaturile personajului principal, eponim. Cele mai multe trasaturi se desprind prin caracterizare indirecta. Naratiunea prezinta actiunile, atitudinile si gesturile personajului, reliefand si relatiile acestuia cu alte personaje. Tradat de boieri in prima domnie, Lapusneanu se intoarce in tara cu ajutor turcesc. Solia celor patru boieri ( Veverita, Motoc, Spancioc si Stroici ) incearca sa-l convinga sa renunte la tron, sustinand ca "norodul nu te vrea, nici nu te iubeste, Maria ta ..." Cuvintele lui Lapusneanu sugereaza vointa neclintita, pronumele personal eu are un rol central: "Daca voi nu ma vreti, eu va vreau si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi si voi merge cu voia ori fara voia voastra".

Conflictul, factor determinant in desfasurarea actiunii unei nuvele, se prefigureaza de la inceput: boierii nu saruta poala voievodului, Lapusneanu ii priveste cu dispret. Personajele implicate in acest conflict exterior au interese si conceptii diferite.Ocuparea tronului este urmata de acte de sadism; boierii sunt aspru pedepsiti, averile acestora sunt confiscate. Una dintre sotiile boierilor ucisi o astepta pe doamna Ruxanda, sotia domnitorului, si rosteste cuvintele cu valoare de avertisment - "Ai sa dai sama, doamna!" - , rugand-o sa intervina pe langa domnitor pentru ca acesta sa inceteze cu omorurile.

Doamna Ruxanda incearca sa-l induplece pe Lapusneanu, iar acesta ii promite, cinic, un "leac de frica". Cu ocazia sarbatorii Sf. Ioan, Lapusneanu cere impacare si tine o "desantata cuvantare" boierilor adunati in biserica, invitandu-i la un ospat la curte. Ospatul se transforma in masacru, 47 de boieri fiind omorati cu sadism.

"Prostimea", atrasa de zarva din palat, se aduna, fara a avea initial un scop anume; se formuleaza, la intrebarea solului trimis de Lapusneanu, revendicari importante, dar neunitare ( "Sa micsureze dajdiile! - Sa nu ne zapciasca!"); la acestea se renunta cand o voce din multime pronunta numele lui Motoc, identificat cu toate relele din tara: "Capul lui Motoc vrem!". Boierul este sacrificat cu sange rece de Lapusneanu, in ciuda rugamintilor si a promisiunilor. Doamna Ruxanda este chemata pentru a vedea "leacul de frica": piramida alcatuita din cele 47 de capete ale boierilor ucisi.