Nuvela - particularitatile nuvelei

Specia are cateva caracteristici. Intinderea oscileaza intre extreme: exista nuvele de zece pagini(Fefeleaga, de Ion Agarbiceanu), apropiate de povestire, si nuvele de o suta de pagini (Moara cu noroc, de Ioan Slavici), "micro-romane"; subiectul si constructia sunt clar determinate; personajele sunt caractere deja formate si se contureaza, in general, in stari conflictuale; timpul si spatiul sunt clar determinate: de la cateva ore si un singur loc de desfasurare la durate mai mari (luni sau ani) si pendulari intre diferite locuri; relatia narator-personaj tinde spre obiectivare: naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de personaje; titlul se confunda uneori cu numele personajului principal, alteori anunta tema in chip direct sau simbolic sau indica punctul de convergenta ori de conflict al momentelor subiectului.

Nuvela istorica dezvolta o actiune inspirata, de obicei, din fapte si evenimente reale. Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi, apare la Iasi, in 1840, in primul numar al revistei Dacia literara, inaugurand seria operelor de inspiratie istorica in literatura romana. Nuvela, de intindere medie, prezinta, intr-o constructie echilibrata, ultimii ani ai domniei personajului eponim.

Ca structura compozitionala, nuvela este alcatuita din patru parti, fiecare precedata de cate un moto semnificativ. Fiecare parte este structurata printr-o inlantuire de episoade, care urmaresc un conflict concentrat in jurul personajului principal. Expozitiuneaprezinta reintoarcerea lui Lapusneanu in Moldova, cu ajutor strain.Intors in Moldova cu ajutor strain, Alexandru Lapusneanu este intampinat la hotar de patru boieri - Spancioc, Stroici, Veverita si Motoc - , care il informeaza ca "norodul" nu il vrea si ii cer sa se intoarca de unde a venit.

Afirmandu-si hotararea de a-si recapata tronul, Lapusneanu da dovada de fermitate si de tarie de caracter. Un fragment al acestei replici devine motoul primei parti a nuvelei: " Daca voi nu ma vreti, eu va vreu...".

Conflictul, factor determinant in desfasurarea actiunii unei nuvele, se prefigureaza de la inceput: boierii nu saruta poala voievodului, Lapusneanu ii priveste cu dispret. Personajele implicate in acest conflict exterior au interese si conceptii diferite. Intalnirea lui Lapusneanu cu boierii constituie, de fapt, intriga nuvelei. Fiecare dintre cele patru motouri are functie rezumativa, anticipand actiunea prezentata in partea nuvelei pe care o precede.

Intors la domnie, Lapusneanu ia masuri energice impotriva boierilor care l-au tradat: pune sa fie arse cetatile, ca sa elimine posibilitatea de a complota, taie capete, pe care le atarna in fata palatului ca exemplu , confisca averile. Setea de razbunare il domina, iar varsarea de sange ii mangaie orgoliul ranit. Una dintre jupanesele boierilor ucisi o asteapta pe doamna Ruxanda in fata palatului si o roaga sa intervina pe langa domnitor pentru a inceta cu omorurile, amenintand-o ca va fi responsabila in fata lui Dumnezeu pentru crimele sotului ei :"Ai sa dai sama, doamna!" Interventia domnitei, personaj prezentat in antiteza cu domnitorul, este timida si determina o reactie violenta a sotului, care "duce mana la hamger".

Stapanindu-se, domnitorul ii promite un "leac de frica". Sarbatoarea Sf. Ioan este prilejul folosit de voievod pentru a-i invita pe boierii adunati la biserica la un ospat de reconciliere. Scena este semnificativa pentru definirea caracterului personajului principal. Imbracat in tinuta de gala, voievodul tine o cuvantare impresionanta, dar cu totul nesincera. Disimulandu-si intentiile, Lapusneanu face efortul de a-si domina trairile interioare, iar acest efort transpare in aspecte fizionomice: "era foarte galben la fata".