Nuvela psihologica - In vreme de razboi

Trimis la data: 2013-05-22
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 6
Nota: 8.02 / 10
Downloads: 0
Autor: Busca robert
Dimensiune: 27kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Alaturi de Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale este creatorul nuvelei realist-psihologice. Nuvela "in vreme de razboi" deIon Luca Caragiale (1852-1912) a aparut in 1898 si este o creatie realist-psihologica, avand si puternice accente naturaliste.Naturalismul este curentul literar care, investigand realitatea, se preocupa mai ales de legile cauzale intre fapte, prezentand nu atat tipologii, cat cazuri patologice, pe care le analizeaza cu pricepere si meticulozitate medicala si in care primeaza factorul ereditar, ca fiind hotarator in evolutia destinului uman, la care se adauga manifestarile naturii, aflate in deplina concordanta cu starile psihologice ale personajelor,urmand indeaproape evolutia boliiacestora.
Structura si compozitia nuvelei: Constructie epica riguroasa, nuvela "in vreme de razboi" are un singur plan narativ, care se refera la analiza psihologica a personajului principal, care sufera o prabusire interioara rapida, de la obsesie Ia nebunie. Nuvela ilustreaza, asadar,un conflict consolidat in plan psihologic si o intriga bine evidentiataconturata de prabusirea psihica si lacomia nestapanita de imbogatire.

Perspectiva narativa este reprezentata de naratorul omniscient si de naratiunea la persoana a III-a, care ilustreaza zbuciumul interior al protagonistului. Modalitatea narativa se remarca prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese distantarea acestuia de evenimente. Perspectiva temporala estecronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar ceaspatiala reflecta atat un spatiu real, ai hanului, cat si unui imaginar inchis, al obsesiei ce chinuieste constiinta personajului.

Nuvela este structurata in trei capitole:Capitolul I. Popa Iancu din Podeni, capetenia unei bande de hoti, este in pericol de a fi prins de potera si de aceea, fratele sau, Stavrache, il sfatuieste sa se inroleze voluntar in armata si sa plece pe frontul din Balcani, pentru a i se pierde urma. Popa Iancu urmeaza sfatul fratelui sau, averea ii ramane lui Stavrache, iar atunci cand acesta este anuntat printr-o scrisoare ca Iancu Georgescu a murit "pe campul de onoare de trei gloante inamice primite in pantece" incepe sa fie obsedat de revenirea fratelui.

Capitolul al II-Iea urmareste indeaproape obsesiile si cosmarurile lui Stavrache, iscate din teama ca fratele sau nu ar fi murit si ca s-ar putea intoarce sa-i ia averea.
Capitolul al III-lea ilustreaza intalnirea si confruntarea dramatica dintre cei doi frati si declansarea nebuniei lui Stavrache.
Constructia si momentele subiectului: Firul epical nuvelei urmeaza linia unei compozitii clasice si contureaza treptatobsesia lui Stavrache si evolutia ei spre nebunie. Caragiale compune astfel un destin tragic printr-o riguroasa analiza psihologica, sugerand in acelasi timp o tara ereditara, genetica ce se manifesta in structura psihici a fratilor Georgescu.Incipitul ilustreaza modul de solutionare a jafurilor si crimelor comise de o banda de talhari, care, in sfarsit, fusese prinsa.

Tema:O constituie evolutia unei obsesii duse pana la nebunie, autorul respectand toate simptomele acestei boli, iar eroul principal fiind urmarit prin analiza crizelor de constiinta si de comportament, ca intr-o adevarata fisa medicala.In expozitiune, se prezinta datele esentiale ale celor doua personaje si imprejurarile care le determina destinele.Timp de doi ani, o ceata de talhari bagase in sperieti pe locuitorii din "trei hotare", prin furturi, torturi si omoruri, iar acum hotii fusesera prinsi de potera in padurea Dobrenilor. Capetenia bandei, popa Iancu din Podeni, scapase ca prin minune, fiind plecat cu treburi la targ. Se spunea despre el ca era bogat, ca avea "banet", iar lumea banuia ca popa "gasise vreo comoara".

Toate acestea "bateau la ochi" si au starnit suspiciunea oficialitatilor, asa ca intr-o noapte, cand pe mama o trimisese la targ impreuna cu argatii, popa Iancu isi insceneaza un jaf acasa la el ca sa scape de banuieli. Este gasit a doua zi "legat butuc, cu muschii curmati de stransura franghiilor, cu calusu-n gura" si plangandu-se ca l-au schingiuit si "i-au luat o groaza de bani". Acum talharii fusesera prinsi, iar popa , de teama ca va fi demascat, se duce degraba la "neica Stavrache, hangiul, frate-sau mai mare", ca sa-1 invete ce sa faca.

Stavrache avea un han asezat "in drum", era "om cu dare de mana" si fusese si el infricosat sa nu-1 calce hotii, asa ca, de cand ii prinsesera, rasuflase usurat. El este uimit cand frate-sau ii destainuie, "ca la un duhovnic", ca el era "capul bandei de talhari", ca isi inscenase jaful "ca sa adoarma banuielile", iar acum regreta amarnic, scuzandu-se ca "dracu-1 impinsese". in acel moment sosesc la han, cu galagie mare, "vreo douazeci de voluntari tineri", cu un ofiter si trei sergenti care se duceau la razboi si voiau sa se odihneasca pana dimineata, cand trebuia "s-apuce trenul militar". Lui Stavrache ii vine ideea sa-1 trimita si pe frate-sau, Iancu, voluntar pe front, il rade si il tunde "muscaleste", apoi acesta pleaca impreuna cu militarii.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.