Nuvele

Trimis la data: 2005-02-09
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 5
Nota: 7.58 / 10
Downloads: 14
Autor: Geanina vrancea
Dimensiune: 19kb
Voturi: 454
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Nuvela - este o specie a genului epic, in proza, cu un singur fir
narativ,de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si
roman), cu un conflict concentrat si intriga riguros construita, cu
personaje putine, punandu-se accentul pe un personaj principal, iar
intamplarile si faptele sunt,de regula, verosimile.
- se observa tendinta de obiectivare, naratorul nu se implica in
subiect si se detaseaza de personaje

- intamplarile sunt relatate alert si obiectiv

- relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate, ceea ce asigura
verosimilitatea, credibilitatea

- se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat
actiunii propriu-zise

-detaliile au un rol semnificativ

I. Nuvela istorica

- este inspirata din trecutul istoric

- se distanteaza de realitatea istorica prin viziunea autorului si
fictiune

- tema - inspirata din istoria nationala

- subiectul prezinta intamplari istorice

- personajele au trasaturi specifice unor personalitati istorice

- epoca se constituie prin culoare locala (mentalitati, comportament,
obiceiuri, vestimentatie, limbaj)

Alexandru Lapusneanul ( Costache Negruzzi )

Prima nuvela istorica din literatura romana, "Alexandru Lapusneanul"
de Costache Negruzzi, apare la 30 ianuarie 1840, in primul numar al
revistei "Dacia literara" iar in 1857 in "Fragmente istorice", ea
fiind o adevarata capodopera a speciei si un model pt. autorii care au
cultivat-o ulterior.

Opera literara "Alexandru Lapusneanul" este o nuvela istorica de
factura romantica.

Pentru crearea acestei nuvele, Negruzzi se inspira din cronicile lui
Grigore Ureche si Miron Costin si anume din "Letopisetul Tarii
Moldovei", dar se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la
fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei astfel actiunea
nuvelei pastrandu-se in limitele verosimilului.

Tema nuvelei ilustreaza evocarea unui moment zbuciumat din istoria
Moldovei, in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul
( 1564-1569 ).

Naratorul este omniscient, sobru, detasat, obiectiv, naratiunea se
face la persoana a 3-a, iar perspectiva narativa este "dindarat".

Naratiunea se desfasoara cronologic, prin inlantuirea secventelor
narative si a episoadelor. Modurile de expunere intalnite sunt
naratiunea, cea mai des intalnita, dialogul si descrierea.

Nuvela este alcatuita din 4 capitole, fiecare purtand un moto
semnificativ pentru continutul acestuia:

"Daca voi nu ma vreti, eu va vreu..." Cuvintele apartin lui Alexandru
Lapusneanul, ca raspuns la indemnul de a renunta la tronul Moldovei,
adresat lui de catre boierii veniti sa-l intampine.

"Ai sa dai sama, doamna!..." este replica vaduvei unui boier ucis de
Lapusneanul, amenintare adresata doamnei Ruxanda, sotia domnitorului.

"Capul lui Motoc vrem..." sunt cuvintele multimii de tarani, veniti la
Curtea domneasca sa se planga de asuprirea boierilor, de saracie, de
foamete, de viata lor devenita insuportabila.

"De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu..." Alexandru
Lapusneanul, aflat pe patul de suferinta, ii ameninta pe cei care l-au
calugarit.

Incipitul si finalul se remarca prin sobrietate. Paragraful initial
rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanul
si atitudinea lui vindicativa, iar frazele finale consemneaza
sfarsitul tiranului in mod concis si obiectiv.

Momentele subiectului:

Expozitiunea. Sub motoul "Daca voi nu ma vreti, eu va vreu...",
Costache Negruzzi relateaza episodul venirii lui Alexandru Lapusneanul
in Moldova,in fruntea unei armate turcesti si intalnirea cu cei 4
boieri trimisi de Tomsa: Veverita, Motoc, Spancioc si Stroici.

Intriga cuprinde hotararea domnitorului de a-si relua tronul si
dorinta sa de razbunare fata de boierii tradatori.

Desfasurarea actiunii cuprinde o serie de evenimente declansate la
reluarea tronului de catre Lapusneanul: fuga lui Tomsa in Muntenia,
incendierea cetatilor, desfiintarea armatei pamantene, confiscarea
averilor boierilor, uciderea unor boieri, interventia doamnei Ruxanda
pe langa domnitor pt. a inceta cu omorurile si promisiunea pe care
acesta i-o face.

Punctul culminant incepe odata cu al treilea capitol, care are ca moto
"Capul lui Motoc vrem..." si sunt prezentate participarea si discursul
domnitorului la slujba duminicala de la mitropolie, ospatul de la
palat si uciderea celor 47 de boieri, omorarea lui Motoc de multimea
revoltata si "leacul de frica" pt. doamna Ruxanda.

In capitolul al patrulea, este infatisat deznodamantul, moartea
tiranului prin otravire. Dupa 4 ani de la cumplitele evenimente,
Lapusneanul se retrage in cetatea Hotinului. Bolnav de friguri,
domnitorul este calugarit, dupa obiceiul vremii. Deoarece cand isi
revine ameninta sa-i ucida pe toti (inclusiv pe propriul fiu, urmasul
la tron), doamna Ruxanda accepta sfatul boierilor de a-l otravi.
Cruzimea actelor sale este motivata psihologic drept expresia dorintei
de razbunare pt. tradarea boierilor in prima domnie.

Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea
puternica a personajului principal. Conflictul exterior este de ordin
social: lupta pt. putere intre domnitor si boieri si apare si un
conflict secundar, intre domnitor si Motoc.

In desfasurarea narativa, Alexandru Lapusneanul este principalul
element constitutiv, celelalte personaje gravitand in jurul
personalitatii sale.El este un personaj romantic, exceptional, care
actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu: scena uciderii
boierilor, a pedepsirii lui Motoc). Intruchipeaza tipul domnitorului
tiran si crud, care guverneaza intr-o societate dominata de anarhie
feudala.

Este caracterizat direct (de catre narator, de alte personaje,
autocaracterizarea) si indirect (prin fapte, limbaj, atitudini,
comportament, relatii cu alte personaje, gesturi, vestimentatie).

Apare antiteza ca modalitate de construire a personajelor, a faptelor
acestora . Doamnea Ruxanda,este un personaj secundar, de tip romantic,
construit in antiteza cu Lapusneanul: blandete - cruzime, caracter
slab - caracter tare.. Un alt personaj secundar este Motoc. El
reprezinta tipul boierului tradator,viclean, las, intrigant. Nu
urmareste decat propriile interese. Apoi apar Spancioc si Stroici ca
personaje episodice, si personajul colectiv, multimea, care apare pt.
prima data in literatura noastra.

Limbajul contine expresii populare, regionalisme si neologisme.

Marcile prezentei naratorului sunt putine, el intervenind uneori pt.
a-si arata afectivitatea: "desantata cuvantare", "ticalosul boier".

Stilul narativ se remarca prin concizie, sobrietate, claritate si
echilibru. Stilul indirect alterneaza cu stilul direct, realizat prin
dialog si interventie izolata.

Elementele romantice se impletesc cu elemente clasice: echilibrul
compozitiei, constructia simetrica, aspectul verosimil, credibil al
faptelor, caracterul obiectiv al naratiunii.

Valoarea nuvelei este exprimata prin afirmatia criticului G.
Calinescu: "nuvela istorica Alexandru Lapusneanul ar fi devenit o
scriere celebra ca si Hamlet daca ar fi avut in ajutor prestigiul unei
limbi universale."
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.