O mie si una de nopti

Trimis la data: 2013-03-07
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 18
Nota: 8.89 / 10
Downloads: 0
Autor: Ioana Rusticeanu
Dimensiune: 39kb
Voturi: 2
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Adeptii situarii celor O mie si una de nopti intr-o anterioritate soAZcotita beneficiara, aidoma vechimii vinurilor, a unui surplus de prestiAZgiu - in randul carora se inscriu nu numai amintitul prefatator al celor 15 volume editate la Minerva incepand cu 1966 dar si dictionarul Lafont-Bompiani din 1961, care plaseaza, nu se stie de ce, editarea faimoasei culegeri in jurul anului 1400 - isi exerseaza aceasta optiune istorico-literara intr-o directie nu tocmai favorabila culegerii in cauza. Inconvenientul consta in aceea ca, o data cu scoaterea aparitiei povestilor din adevaratul lor context istoric, savarsita cu pretul contraAZzicerii verificatului dicton latin "Cartile au destinele lor" (Habent sua fata libelli), scrierii i se rapeste uriasul impact si durabilul rasunet de care s-a bucurat la vremea sa.
Or, daca asupra cristalizarii versiunii folclorice a numeroaselor isAZtorisiri e indeobste admisa ipoteza veacului al X-lea, in privinta lansarii lor in spatiul european si universal, nu incape indoiala ca eveAZnimentul este nemijlocit legat de traducerea franceza si editarea unui numar de 12 volume din O mie si una de nopti infaptuita nu in Evul Mediu, nici in timpul Renasterii, ci intre 1704 - 1708 de catre Antoine Galland, custodele manuscriselor orientale ale bibliotecii Sorbonnei, ajuns apoi secretarul lui Nointel, ambasadorul regelui Frantei la Constantinopol.

Consecintele acestei certitudini istorico-literare sunt pe cat de feluAZrite pe atat de concludente. Si sa incepem, iata, prin a inregistra o informatie graitoare asupra fluxului reeditarii povestilor in Franta: de-a lungul secolului al XVIII-lea, acestea nu au fost nici cinci, nici zece, ci nu mai putin de saizeci,- ceea ce inseamna ca intr-adevar de acel veac si-au legat volumele acestei carti "destinul".
Deopotriva de elocvente sunt apoi interferentele europene dintre atat de gustatele basme arabe - din nou mai cu seama in veacul al XVIII-lea - si celelalte zone ale plasmuirii epice.

E mai presus de oriAZce indoiala, de pilda, ca nu intamplator in primul roman al lui Montesquieu, Scrisori persane (1721), rolul de contemplatori critici ai institutiilor politico-sociale franceze este atribuit unor interlocutori epistolari orientali din patria sahinsahilor. Ecourile traducerii lui Galland transpar si mai puternice in Zadig (1747) de Voltaire, roman filosofic al carui protagonist - evident alter-ego auctorial - este un tanar traitor intr-un ancestral Babilon pe vremea regelui Moabdar, fiul lui Harun Al-Rasid.

Peste alte doua decenii, in Vathek, o poveste oriAZentala (1786), englezul William Beckford dezvaluia o si mai substantiala asimilare a basmelor arabe, - eroul titular fiind, la randu-i, un alt descendent al lui Harun Al-Rasid -, punandu-le in serviciul recent lansatului roman gotic britanic (o data cu Castelul din Otranto de Horace Walpole, aparut in 1764). O experienta echivalenta realizeaza pe la inceputul veacului urmator Walter Scott cu Talismanul (1825) - peisajele mirifice ale basmelor arabe fiind cheAZmate sa intre in interferenta cu structura unui roman istoric, specie a carei inaugurare tocmai lui i se datora (cu Waverley din 1814).

De deAZparte insa, cartile cele mai intim legate de multitudinea talcurilor si sugestiilor celor O mie si una de nopti apareau in aceeasi perioada tot ca o prelungire a durabilei mode orientaliste cu care s-a identificat multe decenii in sir veacul marilor virtuozi ai amorului (dar si a iruptiei plebei stangiste la suprafata istoriei). Am in vedere, desigur, Manuscris gasit la Saragosa de Jan Potocki si Basme de Wilhelm Hauff- asupra carora se cuvine insa sa revenim.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.