O scrisoare pierduta - opera dramatica

Trimis la data: 2006-05-13 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 14
Autor: Anonim Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
O scrisoare pierduta - opera dramatica:Ion Luca Caragiale, autorul comediei de faţă a fost cel mai mare dramaturg român. “O scrisoare pierdută” este o comedie satirică publicată în 1885. Între 1878 şi 1885 Caragiale a scris 4 comedii: “O noapte furtunoasă”, “Conu Leonida faţă cu Reacţiunea”, “O scrisoare pierdută”, “D’ale carnavalului”. Primele sunt comedii de moravuri şi de caracter, iar celelalte includ şi comicul de situaţie într-un limbaj de umor inconfundabil. Datorită lor a fost socotit pe drept cuvânt un “Moliere al românilor”.

“O scrisoare pierdută” este o comedie care dezvăluie viaţa publică şi de familie a unor politicieni, care, ajunşi la putere şi roşi de ambiţii, se caracterizează printr-o creştere bruscă a instinctelor de parvenire.

În opera al cărui nume a fost menţionat mai sus, un personaj important este Ghiţă Pristanda. Acesta este tipul omului practic, care se mişcă în viaţă după principiile nevestii: “Ghiţă, Ghiţă, pupă-l în bot şi papă tot căci sătulul nu crede la ăl flămând!” Poliţistul este făţarnic şi se comportă ca atare în orice împrejurare, având un deosebit simţ al anticipaţiei.

Deşi este omul lui Tipătescu, îl tratează cu umilinţă şi pe Nae Caţavencu. El simte că adversarul de azi poate fi prefectul de mâine şi devine foarte mieros. (“Poftiţi, coane Nicule, poftiţi şi zău, să pardonaţi în consideraţia misiei mele, care ordonă să fim scrofuloşi la datorie.”)

Personajul este admirabil caracterizat prin ticurile verbale şi folosirea unor termeni regionali sau populari, deformarea neologismelor şi încălcarea unor reguli gramaticale. Prin toate acestea el îşi arată incultura şi lipsa de instrucţie. Repetarea acestor ticuri verbale dovedeşte servilismul său şi dorinţa de a reintra în graţiile stăpânilor, dar şi caracterul rudimentar al gândirii lui. Ticul său verbal provoacă asociaţii comice (“curat murdar”) sau îl dă de gol (“curat condei”).

Din cele spuse anterior deducem că Pristanda contribuie la realizarea umorului de situaţie, de limbaj şi de moravuri, dar şi a comicului de nume. Numele personajului, luat de la un joc moldovenesc în care se bate pasul pe loc, fără a se ajunge nicăieri, urmând o melodie impusă, este de o mare putere de caracterizare, potrivindu-se perfect cu şiretenia primitivă a lui Pristanda.

Este omul interesului care se va adapta întotdeauna în funcţie de situaţie, apelând atunci când este nevoie la mici furtişaguri, fără mustrări de conştiinţă. El cumpără mai puţine steaguri, iar diferenţa de bani şi-o însuşeşte găsind eterna scuză “famelie mare, renumeraţie după buget, mică.”

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.