Obiectivele turistice din judetul Iasi

Trimis la data: 2008-01-04
Materia: Geografie
Nivel: Facultate
Pagini: 9
Nota: 8.27 / 10
Downloads: 2543
Autor: Sabin Ghitescu
Dimensiune: 30kb
Voturi: 213
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Cine vrea sa descopere Iasul va intra aici ca pe o imensa poarta a istoriei noastre. La Iasi ”fiecare piatra vorbeste de trecut” , prin numarul mare de manastiri , muzee , case memoriale. De aceea putem spune ca orasul Iasi este un veritabil muzeu national , prin comorile de visterie si de arta pe care le are.Orasul Iasi , este resedinta si cel mai mare oras al judetului Iasi , fosta capitala a Moldovei , Romania.
I Asezare geografica
Iasul ofera o imagine unica prin asezarea sa. Este situat in zona de contact a Podisului Central Moldovenesc cu Campia Jijiei Inferioare (Campia Moldovei), in lunca si pe terasele raului Bahlui, la 45 – 95 m alt., un afluent al Jijiei, care se varsa in raul Prut. Situat in NE tarii, in partea central – estica a Moldovei, in bazinele mijlocii ale raurilor Prut si Siret, la intersectia paralelei de 47˚ latitudine N cu meridianul de 27˚ longitudine E, la granita cu Republica Moldova (in E), intre jud. Botosani (N), Suceava (NV) , Neamt (V si SV) si Vaslui (S si SE), se intinde pe 7 coline domoale, asemenea orasului Roma, cu altitudini variind intre 40 m in Lunca Bahluiului si 400 m in Dealul Paun si Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Tatarasi si Galata, are o suprafata de 3.770 ha si o populatie de 339.889 de locuitori.

II Elemente generale privind cadrul natural
Relieful
Apartine in intregime Podisului Moldovei, are un caracter pregnant sculptural, fiind alcatuit din platouri si dealuri prelungi, usor inclinate catre SE, cu inaltimi ce variaza intre 200 si 593 m, din campii colinare cu altitudini medii de 150 m si din vai largi cu sesuri aluviale extinse. Partea de NV a judetului Iasi este ocupata in proportie de 24 % de prelungirile de SE ale Podisului Sucevei in cadrul caruia se evidentiaza dealurile Holm, Lespezi, Tudora, Sangeap, Pietraria s.a. (ce formeaza laolalta o unitate deluroasa mai mare, cunoscuta sub numele de Dealu Mare) si colinele Ruginoasa-Strunga, ambele pe stanga Siretului si dealurile Runcu 454 m, Parcului 445 m, Soci 437 m, Tatarus sau Trestioara 430 m s.a. pe dreapta Siretului.

Aici se inregistreaza si cea mai mare altitudine a judetului Iasi, respectiv 593 m in Dealul Tudora. Limitele intre Podisul Sucevei si Campia Moldovei (respectiv Campia Jijiei Inferioare) sunt foarte clare si sunt marcate printr-un abrupt cuestic de 200-300 m inaltime, pe aliniamentul localitatilor Deleni – Harlau – Cotnari – Cucuteni – Targu Frumos – Strunga. In partea de S si SE a judetului, se afla prelungirile de N ale Podisului Barlad, mai precis o subunitate a acestuia, cunoscuta sub numele de Podisul Central Moldovenesc, care ocupa 27 % din suprafata judetului.

Podisul Central Moldovenesc se prezinta sub forma unei culmi principale cu directie E – V, cu inaltimi de 350 – 400 m, din care se desprind culmi secundare, mai scurte spre N si mai prelungi catre S. Inaltimile cele mai mari din acest sector se intalnesc in dealurile Tansa (466 m), Cetatea (467 m), Cheia Domnitei (458 m), Crasna (417 m), Movila (417 m), Repedea (416 m) s.a. Cea mai mare parte a teritoriului iesean (49 %) este ocupata insa de Campia Jijiei Inferioare, extinsa in partea central – estica a judetului cu altitudinea medie de 150 m, marginita la V si E de abrupturi cuestice, cu diferente de nivel de 200 – 300 m.

B Clima
Clima are un pronuntat caracter continental, apartinand tinutului climatic al Podisului Moldovei, marcat prin amplitudini termice (lunare si anuale) mari. Regimul climatic, influentat in mare masura de prezenta maselor de aer ale anticiclonilor atlantic si siberian, se caracterizeaza prin veri calduroase si secetoase si ierni friguroase, bantuite frecvent de viscole puternice, prezenta secetelor, brumelor tarzii de primavara si timpurii de toamna, a averselor de ploaie din timpul verii, insotite adeseori de caderi de grindina etc. Regimul termic inregistreaza valori medii multianuale ce variaza intre 8˚C in regiunile deluroase si 9,6˚C in campie.

Temperatura maxima absoluta (40˚C) s-a inregistrat la Iasi (27 iulie 1909), iar minima absoluta (-36,3˚C) tot la Iasi (1 februarie 1937). Precipitatiile inregistreaza cantitati relativ mici, insumand, in medie, 500 mm anual pe cea mai mare suprafata a teritoriului iesean si 600 mm anual in partea de V a acestuia. Vanturile predominante bat dinspre NV, cu o frecventa medie anuala de 21,5 %, urmate de cele dinspre SE (13,0 %) si N (9,5 %). Cu toate ca vanturile care bat dinspre N, NE si E au o frecventa mai redusa, ele se manifesta foarte activ, mai ales in anotimpul rece, sub forma Crivatului.

C Hidrografia

Reteaua hidrografica ce dreneaza perimetrul judetului Iasi, cu o densitate medie de 0,5 km/km2, este formata din bazinul mijlociu al raului Prut, care uda partea de E a judetului Iasi, pe o distanta de 231 km, formand, totodata, si granita cu Republica Moldova, din cursul mijlociu al Siretului, care strabate extremitatea de NV a judetului Iasi pe directie NNV-SSE, pe o lungime de 76 km. Cursul inferior al Jijiei, cu afluentii sai principali Bahlui, Miletin, Frasin, Bohotin s.a., este afluentul drept al Prutului.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.