Obiectul identificarii criminalistice

S. M. Potapov considera ca identificarea criminalistica opereaza cu tot felul de obiecte si fenomene, entitatii cantitative si calitative, valori spatiale si temporale, insusiri fizice ale persoanei, facultatile sale mentale, capacitatea intelectuala.
I. D. Kucerov este adeptul unei notiuni extensive. Pe langa lucruri luate in sens larg (obiecte, persoane, animale ), el include in identificarea criminalistica insusirile acestora, fenomenele, starile, spatiul si timpul.

Justificarea o constituie faptul ca toate sunt forme obiective de existenta ale materiei, mergand pana acolo incat socoteste ca s-ar putea vorbi de identificare chiar si atunci cand trebuie sa se stabileasca daca autorul sau victima a consumat alcool inainte de producerea evenimentului, daca persoana care a lasat o carare de pasi sufera de infirmitatii fizice, daca un obiect este arma alba, daca o substanta este otravitoare etc. Acelasi autor arata ca practica ofera numeroase exemple de identificare a locului dupa fotografii.

Mai complicata i se pare problema identificarii timpului, dar cum obiectul de identificare se afla intr-un anumit loc, intr-un anumit interval de timp, ar rezulta ca fragmentele de spatiu si timp ar constituii si ele elemente ale identificarii criminalistice .
Un punct de vedere asemanator sustine si N. A. Selivanov, care considera ca poate fi identificat criminalistic orice act de cunoastere .
Un punct de vedere opus a fost formulat de V. I. Kaldin, dupa care conceperea larga a identificarii nu este intemeiata, din moment ce stabilirea oricarei imprejurari a cauzei este de competenta probatiunii judiciare. Exprima ideea "autonomie" identificarii criminalistice in cadrul probatiunii judiciare, destinata sa lamureasca legatura dintre obiect sau persoana si cauza cercetata .

Avand in vedere scopul si sarcinile identificarii criminalistice se poate trage concluzia ca obiectul principal al identificarii il reprezinta persoana care comite o infractiune. In al doilea rand, legatura dintre acesta si fapta se stabileste mijlocit, prin intermediul obiectelor care apartin infractorului sau pe care le-a folosit, purtat etc., de unde includerea in sfera identificarii criminalistice si a obiectelor.Alaturi de cele mentionate, pot forma obiect al identificarii si animalele.

Insusirile lucrurilor si fiintelor nu reprezinta obiect al identificarii criminalistice. Insusirile sunt purtatoare ale calitatii obiectului, il definesc, il particularizeaza si, totodata, il deosebesc de alte obiecte. Ori, tocmai acestea stau la baza identificarii, astfel ca nu se poate pune semnul egalitatii intre ce se identifica si prin ce se identifica .