Oceanul planetar

Trimis la data: 2003-05-30
Materia: Geografie
Nivel: Facultate
Pagini: 7
Nota: 8.10 / 10
Downloads: 13
Autor: Teresa_sad
Dimensiune: 18kb
Voturi: 552
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Terra este supranumita si"planeta albastra", datorita predominarii suprafetei ocupate de apele marine. Proportia dintre apa si uscat este net favorabila apei: din suprafata totala a Pamântului, evaluata la 510,10 mil. km2, apa Oceanului Planetar ocupa 361,07 mil. km2, adica 70,8%. Pe aceste întinderi albastre, continentele par a fi uriase insule risipite între cei doi poli.
Apele Oceanului Planetar însumeaza 1.362 mil. km3, deci aproximativ 97,3% din volumul total al hidrosferei de 1.454 mil. km3, cu o adâncime medie a apelor oceanice de 3.800 m si maxima de 11.516 m. S-a calculat ca, daca s-ar nivela întreaga suprafata a planetei, atunci apele ar acoperi Pamântul cu un strat de circa 400 m grosime.

În comparatie cu uscatul continental, cu aspect insular, apele Oceanului Planetar prezinta continuitate, deoarece din oricare punct aflat pe suprafata oceanului se poate ajunge în oricare alt punct al acestuia, fara a traversa uscatul.

Oceanul Planetar este alcatuit din patru bazine oceanice, care, la rândul lor, se compun dintr-un bazin oceanic propriu-zis si o serie de bazine maritime aflate, în cele mai multe cazuri, în apropierea tarmurilor continentale, sau între diferite insule din arhipelaguri. Bazinele oceanice sunt: Pacific, Atlantic, Indian si Oceanul Înghetat de Nord.

Oceanul este o întindere de apă mai mare decât un continent, care comunică cu oceanele vecine şi care influenţează climatul uscatului.Pe fundul oceanului, în axele dorsalelor, bazaltul urcă şi se solidifică, provocând alune¬carea plăcilor, de unde deriva si deformarea continentelor. Pentru că toate oceanele comu¬nică între ele, nivelul suprafeţei lor este acelaşi peste tot. Este nivelul zero, cel în care valurile şi mareele scaldă ţărmurile.

Altitudinea medie a acestui nivel este instabilă, variind pe lungi durate. De exemplu, acum 30000 de ani, era cu în jur de 90 m mai joasă ca astăzi. Aşadar, continentele erau mai înălţate din mare, erau deci mai vaste, şi malurile se situau în faţa celor pe care le cunoşteam azi. De unde aceste fluctuaţii ale nivelu¬lui zero? Trebuie să căutăm explicaţia în schimbările de climă.
Când este multă vreme rece, gheţarii se întind, reţin multă apă, iar nivelul apei lichide scade.

Astăzi, el pare să urce, să câştige părţi din maluri, căci iernile se îndulcesc, durează mai puţin timp, gheţarii pierd mai multă apă, topind vara mai mult decât au câştigat din zăpezile iernii. Pe uscat, eroziunea pare să se înceti¬nească uşor: înălţarea nivelului zero corespunde, într-adevăr, unei diminuări a altitudinii pământurilor, şi deci a puterii de săpare a apelor curgătoare.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.