Octavian Goga - Din larg

Trimis la data: 2002-10-27
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 5
Nota: 7.81 / 10
Downloads: 15
Autor: Nicola adam
Dimensiune: 10kb
Voturi: 184
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Octavian Goga - Din larg
Originar din Răşinarii Sibiului, Octavian Goga avea să ajungă "...poet naţional totodată şi pur ca şi Eminescu”(George Călinescu). Învăţământul preuniversitar l-a urmat la Sibiu şi Braşov , iar cel universitar la Budapesta, în cadrul Facultăţii de Litere şi Filosofie. Debutul său literar a fost găzduit de “Tribuna”(1897). Versurile, “încercări tinereşti”, după cum le apreciază poetul, suferă de epigonism eminescian, de unele ecouri ale poeziei lui Uhland, Schiller şi Heine, ale căror versuri au circulat, prin multe traduceri, în acea vreme. Importantă este şi influenta poezie a lui George Coşbuc, care a orientat scrisul lui Octavian Goga, încă de la debut, spre realităţile social-istorice ale satului transilvănean.
Octavian Goga - Din larg
În anul 1902 apare sub îndrumarea lui Goga revista “Luceafărul” , publicaţie ce continuă în parte programul “Tribunei” lui Slavici, tradiţiile presei transilvănene şi ale orientărilor sămănătoriste. “Luceafărul” a găzduit multe din poeziile care I-au adus renume, poezii regăsite mai târziu în volume: “Poezii”(1905), “Ne cheamă pământul”(1909),”Din umbra zidurilor”(1913). Goga nu a fost numai poet, el cochetând şi cu dramaturgia: “Domnul notar”(1914). În anii premergători intrării României în Primul Război Mondial scrie poeziile regăsite în volumul “Cântece fără ţară”(1916). Membru al Academiei Române din 1920, în locul rămas vacant în urma morţii lui Coşbuc, se face cunoscut în viaţa literară interbelică cu puţine lucrări : piesa “Meşterul Manole”(1928), volumul de evocări “Precursorii”(1930) şi traducerea integrală a “Tragediei omului” de Madach(1934). În anul 1938 se stinge din viată, iar un an mai târziu apare volumul “Din larg”.

Poezia lui Goga se defineşte, în primul rând, prin posibilitatea ei neţărmurită de a comunica experienţe profund omeneşti. Urmând dialectica dintre individual şi general în poezia bardului transilvan, T. Vianu făcea o remarcă preţioasă: “Izvoarele unor astfel de cântece stau în afară de poet şi glasul acestuia nu se împărtăşeşte mulţimilor decât după ce le-a primit în sine, după ce le-a transformat în sânge şi carne de-ale sale prin miracolul unei adevărate eucharistii poetice".

O. Goga a fost un poet militant, un poet social, care uită de propriile-i necazuri, fiind chinuit de durerile celor mulţi şi oprimaţi. Figura bardului de la Răşinari se încheagă însă nu numai din aceste versuri, ci din întreaga lui operă. Deşi în poezia lui îşi fac loc şi unele sentimente intime, totuşi, privită în ansamblu, creaţia în versuri a lui Goga reflectă atitudinea poetului cetăţean, cum de altfel l-au apreciat şi contemporanii: “trăind pe pământ şi între semenii lui, luptă pentru idealurile acestora, cânta luptând şi luptă cântând.” (Al. Vlahuţă).

Goga a urmărit din fragedă copilarie viaţa satului în toată complexitatea ei, cu toate figurile lui reprezentative. A fost martorul frământărilor ţăranilor, de la botez până la coborârea în pământ. Sufletul a vibrat la toate durerile satului, scrisul lui devenind în tot ce este mai temeinic în creaţia poetului “cântarea pătimirii noastre”. În poeziile lui Goga, mai cu seamă în primul volum , nu este vorba de o durere individuală, particulară a poetului sau a unei persoane oarecare, ci de durerile trăite de satul transilvănean de-a lungul zbuciumatei sale istorii.

Goga se deosebeste de sămănătorişti în viziunea de ansamblu asupra satului, prin permanenta tendinţă de a scruta adânc aspectele sociale ale vieţii satului. El nu idealizează nici satul şi nici ţăranul, nu se limitează la surprinderea elementelor pitoreşti, decorative. Dimpotrivă, în concepţia lui Goga ţăranul nu are pe nimeni care să-l apere: “şi nimeni truda nu v-alina”, el, ţăranul trăieşte o viaţă istovitoare: “A voastra-i jalea cea mai mare, /A voastra-i truda cea mai sfântă”. De aceea poetul lor le închină aceste versuri convertite în imn şi elegie: “Al vostru-i plânsul strunei mele, /Creştini ce n-aveti sărbatoare, /Voi, cei mai buni copii ai firii, /Urziţi din lacrimi şi sudoare”.

Opera sa a avut un caracter mesianic, vizionar si profetic, anunţând un viitor în care poporul va fi izbăvit, vremea răzbunării va coincide cu ziua cea mare a bucuriei. El a văzut altfel ţăranul decât Coşbuc sau Alecsandri, el privind satul total, sintetic, colectiv (precum in “Plugarii”, “Clăcaşii”, “Noi”, “Oltul”) dar şi prin figuri reprezentative pentru realitatea rurală a acelor timpuri (portretele realizate în “Apostolul”, “Dascalul”, “Dăscăliţa”, “Lăutarul”), creând astfel figuri memorabile ca preotul Ionis (“Casa noastra”) sau cea a lui Popa Solomon.

În creaţia sa este izbitoare frecvenţa metaforelor şi a termenilor de origine religioasă, termeni şi structuri biblice, invocatii (“rugăciune”, “Doamne”, “Părinte”, “Stăpâne”, “Altar”, “strană”, ”icoană”, “ispită”, “tămâie”). Deşi apar termeni eclectici, poezia sa nu are un caracter religios, ci social deoarece nu întâlnim în operele sale o sete de durere sau de autoflagelare precum circula în textele sfinte, ci o durere determinată de realităţile social-naţionale. Goga considera că menirea poetului este una istorică, iar formula sufletească trebuie să fie una bazată pe inţelegerea şi lupta pentru independenţa naţională. El va fi un poet cetăţean, un artist ce a dat glas credinţelor, idealurilor ,durerilor şi nădejdiilor unui popor greu încercat.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.