Oralitatea la Ion Creanga si Ion Neculce

Trimis la data: 2014-10-11
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 4
Nota: 9.92 / 10
Downloads: 0
Autor: Tudor_H
Dimensiune: 23kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Fata de saracul dialect muntean, limba taranului ardelean si mai cu seama a moldoveanului sunt pe o treapta superioara.
Bine observat intru-un moment de echilibru,graiul moldovenesc prin moliciunea tonurilor sale, e de la sine artistic. Un Neculce, un Creanga in Muntenia sunt mai greu de asteptat. Cand vine vorba de a se exprima logic, de a observa fenomenele-interioare, moldoveanul e in primejdie de a ramane artist. Intr-un cuvant sevele limbii vin mai ales din Moldova si din Ardeal, dar Muntenia trece prin sita si le sublimeaza , scotind din ele un mijloc de expresie curent.
Importanta lingvistica a operei marele cronicar moldovean este si de ordin istoric in sensul ca ea marcheza o etapa distincta in evolutia limbii romane. Valoarea deosebita a cronicii lui Neculce nu sta numai in folosirea limbii populare moldovenesti din prima jumatate a secolului al XVIII-lea. Autorul ei este in ordine cronologica , cel dintai scriitor artist al literaturii noastre. Aceasta mare calitate izvoraste , fara indoiala , din talentul lui literar innascut , dar totodata ea se datoreste , intr-o mare masura insemnata si faptului ca , fiind legat de popor prin dragoste sincera de tara si prin ura neimpacata impotriva asupritorilor si exploatatorilor turci , el a izbutit in ce priveste felul de a-si exprima ideile si sentimentele sa se identifice cu poporul.

Neculce este un scriitor popular prin continutul operei sale , acolo unde dovedeste o atitudine plina de intelegere pentru interesele tarii , precum si prin mijloacele de exprimare a acestui continut adica prin folosirea nu numai a graiului natal care indeplinea atunci rolul de limba a intregului popor , ci si a procedeelor stilistice populare.
Cand citesti cronica lui Neculce un nume iti navaleste numai decat in minte : Creanga. Intradevar daca ne-am fi inchipuit pe Creanga traind in veacul al XVIII-lea , el ar fi trebuit sa scrie ca Neculce , precum Neculce in epoca Eminesciana nemaifiind acum boerii la carma si-ar fi scris istoria vietii.

In Neculce se infaptuieste cu un veac inainte acel amestec de mica cultura de targovet si de intelepciune taraneasca.Bineinteles Neculce este boer si chiar arata dispret pentru neamul "prost" , dar sufletul lui e rural. Cu Creanga el are impreuna ingenuitatea sireata , acel tic de a se socoti neghiob , crezandu-se totusi destept ( "asa socotesc eu cu firea me aceasta proasta" ), proverbialitatea , filozofia batraneasca , minunarea , vaitatura si in fine acel lucru invederat , dar inanalizibil , ce se chema darul de a povesti .

La Creanga in chip curent se admira "limba" lui , cu subintelesul ca tot farmecul sta in lexicul dialectal care ar fi artistic. Cu toate astea sunt culegeri de folclor care reprezinta adevarate muzee glosologice fata de relativa sobrietate a vorbirii lui Creanga si totusi valoarea lor este nula. Limba privita ca un adaos de frumusete n-a facut niciodata o opera cu adevarat mare si nici in cazul de fata nu explica nimic.

Mai mult decat varietatea lexicala este opera povestitorului o anumita maoliciune a sonurilor care mangaie urechea. Dar impresiunea nu vine din melodia studiata a silabelor ci din reprezentatea vietii taranesti moldovene. Sunt deajuns cateva indicatiuni de pronuntie , pe ici , pe colea , cate un a ... , cate un iaca , cate un valeu , pentru ca sugestia accentului dialectal sa se produca si sa dea iluzia ca totul e citit cu fonetismul local.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.