Orasul nu doarme - sociologie

Dealungul anilor orasul a avut diverse forme si tipuri de expansiune.Putem considera ca mereu dezvoltarea urbana a fost una integrata tinand cont de cele trei domenii majore ce caracterizeaza un oras si anume sfera sociala,economia si urbanismul. Dar relatia intre aceste domenii se caracteriza prin trendurile fiecarei perioade prin care trece orasul.

Astfel din antichitate la evul mediu pana in perioada industrializarii majoritatea oraselor erau fortificate .Pentru mult timp elementul principal in oras era biserica/templul acesta beneficiind de o pozitie privilegiata (plasare in puncte inalte) fiind si cele mai inalte cladiri din oras.In perioada orasului fortificat nu exista o relatie directa cu vecinatatiile adiacente reamarcandu-se lipsa presiunilor pe care orasul le exercita asupra acestora fenomen remarcabil in zilele noastre.

In acea perioada partea de social in dezvoltarea orasului era cea dominanta acesta evoluand in functie de criterii sociale precum credinta/religie,cultura,clase sociale etc.Pana si partea urbanismului si a arhitecturii era strict legata de fiinta umana aceasta ca ansamblu dar si ca detaliu(anumite parti ale corpului) era utilizata ca element de referinta petru orice noua creatie/concept.

Epoca industrializarii a prezentat un “boom” pentru orase pe toate planurile.Astfel populatia acestora a crescut de mai mult de ori(depinzand de oras) situatia economica sa imbunatati mult dar orasele au avut de suferit major pe doua domenii calitatea vietii si mediu.

Cresterea brusca a populatiei datorita noilor oportunitati majore oferite de oras a condus la o dezvoltare haotica a acestuia.Astfel a aparut cartiere periferice care erau caracterizate prin locuinte insalubre de calitate redusa , o densitate ridicate de locuitori pe mp fata de zonele centrale si lipsa dotarilor.In epoca industrializarii dominanta din cele trei domenii reprezentative pentru dezvoltarea urbana era economia chiar daca populatia a crescut exploziv latura sociala a fost aproape complet neglijata .

Aceata perioada caracterizata prin haos dezordine a necesitat aparitia unei perioade de “vindecare” a sistemului “dezordinea isi cheama in ajutor antiteza si anume ordinea”.Ordinea urma sa fie stabilita prin doua modele urbanistice (conform Francoise Choay) existand si un al treilea dar care se aplica in principal in S.U.A . Modelul culturalist reprezentat prin conceptul lui Ebezer Howard si anume orasul gradina.

Functionalismul reprezinta o alta miscare ca raspuns la la criza oraselor din epoca industriala bazandu-se pe ideea de “Form follows function” –Louis Sullivan adica forma urmeaza functiunea. Una dintre diferentele majore ale acestor doua tipuri de dezvoltare urbana este relatia cu fiinta umana.Functionalismul incearca sa sprijine viata in comunitati dar renunta la legatura directa om locuinta/cladire prin crearea “omului tip”.

Astfel apar locuinte/cladiri prin care utilizatorul nu se indentifica ,acestor spatii le lipseste un aspect esential al calitatii si anume posibilitatea de insusire de catre individ/utilizator.Un spatiu care nu poate fi insusit de catre utilizator practic nu are caracter,identitate.

Orasul Gradina nu se bazeaza pe un om tip recunoaste individul ca entitate particulara fiecare om avand caracteristici si nevoi specifice.Problema majora a acestui concept este insa segregarea functionala care contribuie si la o segregare sociala.Astfel ideea de “Orasul care nu doarme” nu este luata in considerare.Datorita acestei segregari pe parcursul noptii apar zone neutilizate,nelocuite care atrag criminalitatea.

Perioada celor doua modele a dorit sa rezolve probleme sociale prin intermediul urbanismului dar fara a face legaturi directa la om ca individ ca entitate specifica.Astfel domeniul de importanta majora in evoutia orasului in perioada resctiva era planificarea urbana urmat/in colaborare intr-o oarecare masura cu economia.

Orasul se dezvolta pe baza planificarii urbane si a economiei care prin existenta lor trebuiau sa satisfaca latura sociala. Cele doua modele au adus acea “ordine” necesara in urma erei industriale dar au adus si multiple probleme noi pe care noi le-am mostenit si trebuie sa le rezolvam sau amelioram.

Momentan o mare parte a oraselor din Romania o reprezinta cartierele functionaliste in care se strange populatia cu un nivel de trai mai scazut.Din fericire situata in Romania inca nu este asa grava precum in occident unde aceste cartiere sunt partial parasite gazduind doar populatie din clasa saraca.

Populatia in acele zone este instabila fiecare locuitor incercand sa paraseasca zona cu prima oportunitate deobicei reprezentata prin cresterea venitului respectiv schimbarea clasei sociale.Astfel aceste cartiere gazduiesc doar populatia saraca care nu are posibilitati sa paraseasca zona reprezentand un exemplu de segregare sociala.

Renovarea urbana o tendinta globala este o solutie la aceste probleme dar pentru a fi eficienta trebuie sa tina cont si de parte sociala a sistemului urban.Pentru a face aceste locuinte functionaliste atractive ele au nevoie de elementul major care le lipseste si anume posibilitatea de insusire a spatiului.

Segregarea functionala a doua mare problema mostenita cu care se confrunta orasele din Romania neaga o caracteristica esentiala pe care sistemul urban trebuie sa o aiba si anume diversitatea.Plasarea zonelor de locuire in periferie (cartiere dormitor)tendinta de excludere a locuirii ca functiune din zona centrala sunt impotriva ideii de “orasul nu doarme”.Astfel pe parcursul noptii zona centrala este practic parasita fiind populata doar de oameni care contribuie la diferitele activitati nocturne care sunt plasate in zona centrala si anume :cluburi,discoteci,baruri etc.