Organizarea administrativa

Consiliul judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot hotari, cu acordul consiliilor locale interesate, prin conventii si cu avizul Guvernului, ca zona care cuprinde teritoriile judetelor in cauza, respectiv a municipiului Bucuresti, sa constituie regiune de dezvoltare [9]. Astfel, constituite, regiunile de dezvoltare vor deveni cadrul de implementare si evaluare a politicii de dezvoltare regionala, pentru a raspunde criteriilor de integrare si coeziune a Uniunii Europene.

Consiliile locale si consiliile judetene din unitatile-administrativ teritoriale limitrofe zonelor de frontiera pot incheia acorduri de cooperare transfrontaliera cu autoritatile similare din tarile vecine, dar numai in domenii ce tin de competenta acestor autoritati si cu respectarea legii interne si a angajamentelor internationale ale statului roman [10]. Prin urmare, autoritatile administratiei publice judetene, pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri la initierea si realizarea unor programe de dezvoltare regionala, binenteles numai in cadrul conferit de lege.

In cadrul cooperarii transfrontaliere pot fi create si pe teritoriul Romaniei organisme care sa aiba, potrivit dreptului intern, personalitate juridica fara insa sa dobandeasca competente administrativ-teritoriale (art. 13 alin. 3 din Legea nr. 215/2001).
Zona metropolitana se constituie prin asociere, pe baza de parteneriat voluntar, intre marile centre urbane (municipiul Bucuresti si municipiile de rang I) si localitatile urbane si rurale aflate in zona imediata, la distante de pana la 30 de km, intre care s-au dezvoltat relatii de cooperare pe multiple planuri [11].

Organizarea administrativ-teritoriala este in directa si stransa legatura cu structura autoritatilor publice si a serviciilor publice organizate de acestea. "Modul in care este infaptuita organizarea administrativ-teritoriala influenteaza profund insusi continutul activitatii diferitelor autoritati publice" [12].
Comunele, orasele, judetele, ca si statul sunt persoane juridice de drept public in cadrul carora se organizeaza si functioneaza autoritati ale administratiei publice.

In general, identificam conceptul de putere de stat cu sistemul autoritatilor publice desemnate sa exercite functiile fundamentale ale statului: legislativa, executiva si judecatoreasca. In conformitate cu Constitutia din 1991, aceste autoritati sunt: Parlamentul, Presedintele Republicii, Guvernul si celelalte organe centrale ale administratiei publice, inclusiv Consiliul Suprem de Aparare al Tarii, autoritatile administrative locale, Justitia, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi si Curtea Constitutionala.