Originalitatea viziunii Argheziene in volumul Versuri de Abecedar

Trimis la data: 2012-11-27
Materia: Diverse
Nivel: Facultate
Pagini: 3
Nota: 7.63 / 10
Downloads: 0
Autor: pestele90
Dimensiune: 20kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Originalitatea operei sale sta sub semnul " esteticii uratului '', pe care o preia de la scriitorul francez Charles Bouclelair, autorul volumului " Les flours du mal '' , dar si complexitatea temelor abordate , de la raportul omului cu divinitatea in poeziile ce surprind complexitatea existentiala a individului pana la creatiile ce descriu lumea dintr-o perspectiva ludica, fiind adresate cititorilor aflati la varsta copilariei.
Ov. S. Crohmalniceanu spune ca " Arghezi a deschis principalele drumuri ale poeziei romanesti interbelice. Miraculoasa este siguranta cu care el a intuit aproape toate formele liricii moderne. Poezia fiorului religios, poezia sentimentului cosmic, poezia chtonica, poezia vizionara, poezia terorii mistice, poezia primitivitatii, poezia universului domestic, poezia razvratirii, poezia metamorfozelor materiei, poezia jocului, poezia ingenuitatii, poezia absurdului isi afla puncte de plecare in opera lui. Arghezii este placa turnata a liricii romanesti. ''

Criticul literar subliniaza unirea perfecta intre traditie si modernitate, impresia de autenticitate a creatiilor poetului.
Ciclul de versuri intitulat "Tablouri biblice" cuprinde o lucrare de cinci poezii "Adam si Eva, Paradisul, Porunca, Pacatul si Pedeapsa", au fost publicate in vara anului 1944 in revista "Fundatiilor regale". Tudor Arghezii s-a inspirat in redactarea acestor poezii din "Vechiul Testament", poeziile avand o tenta religioasa.

Subtitlul "Versuri de abecedar'' sugereaza ca Tudor Arghezi nu isi propune sa abordeze poeziile cu seriozitate ca in secventele biblice. Tudor Arghezi priveste creatia ca pe un joc, iar acest comportament ne duce cu ideea la abecedar.In prima poezie, numita Adam si Eva, Arghezi prezinta aparitia omului. Omul este prezentat ca un copil, autorul nerespectand viziunea biblica. Arghezi isi imagineaza scopul acestei lucrari a divinitatii ca eliberarea de o apasatoare monotonie a singuratatii: "Urandu-i-se singur in stihii,/ A vrut si Dumnezeu sa aiba-n cer copii".

Autorul mentioneaza ca omul ar fi putut fi creat din ,,borangic, argint sau promoroaca", insa este creat din ,,praf si nitel scuipat", de aceea Adam iese ,,trandav si naravas", astfel ca Adam iese altfel decat si-ar fi dorit Domnul. Eva este creata dintr-un os din coastele lui Adam, pentru al face pe acesta sa fie putin mai jucaus: ,,Mai poti casca de lene, iaras, / Cand ai o sora si-un tovaras? ".

Poetul nu insista in a descrie aceasta "zamislire" a Evei. Primii oameni sunt inchipuiti de Arghezi ca niste copii surprinsi intr-un moment de joaca: "S-au luat de maini si-au cutreierat/Gradina toata-n lung si-n lat." In acesta secventa se surprinde intr-un mod exceptional nevinovatia si frumusetea primilor oameni. Erau precum copiii liberi, ce "sovaiau" prin gradina. Intreaga poezie este vazuta ca o armonie a creatiei, un tablou ce infatiseaza pe Adam si Eva in gradina raiului.

A doua creatie a lui Arghezi, Porunca, continua ideea prezenta din prima poezie, descriind traiul fericit pe care cei doi copii il duceau in rai. Raiul este descris ca un loc perfect, in care lucrurile erau pe placul tuturor: absenta activitatilor scolare, a parintilor, a profesorilor, dar nu in ultimul rand lipsa totala a regulilor si a responsabilitatilor.

Daca in prima creatie Dumnezeu este imaginat ca un prieten de joaca, in acest text Dumnezeu apare in ipostaza autoritatii. Acesta le interzice copiilor sa guste din ,,pomul interzis". In poezia Pedeapsa se continua ,, povestea biblica", surprinzand momentul in care Adam si Eva incalca porunca divina, copiii nestiind ca Dumnezeu ,,vede tot / Ca ochiul lui deschis, intr-adevar / Si departarile le vede in raspar". Intocmai ca si alti copii, Adam va da vina pe Eva, iar Eva pe sarpe.

Dumnezeu este deranjat de minciuna, asa ca ii izgoneste din Rai ,,Ca Dumnezeu loveste-ntodeauna/ Mai tare decat faptele minciuna''. Poezia nu dezvaluie alte amanunte despre felul in care primii oameni cad in pacat, se infrupteaza la indemnul sarpelui sa guste din pomul interzis. Mancand din pom incalca porunca lui Dumnezeu.

In creatia ,, Paradisul '', autorul ne arata, dorul de Rai, de ,,poame bune, cu toptanul./ Cat e gradina si cat tine anul.'' pe care Adam si Eva il poarta: ,,Asa era in Paradis.Pacat/ Ca l-am pierdut si nu am ascultat!". Acum, autorul ii prezinta ca pe niste oameni adulti, maturi,, Ofteaza Eva a pustiu,/ Cand povesteste, mai tarziu,/ Copiilor tinuti in poala/ De cate ori ii culca si ii spala".
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.