Originea si elementele statului

Trimis la data: 2009-12-08
Materia: Stiinte Politice
Nivel: Facultate
Pagini: 8
Nota: 7.10 / 10
Downloads: 18
Autor: Alexandru
Dimensiune: 28kb
Voturi: 22
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Daca notiunea de societate , prin generalitatea sa cuprinde în sine orice fel de legatura , exista printre acestea una de deosebita importanta , si cu un caracter bine definit ; aceasta este legatura juridica sau politica prin care oamenii se grupeaza în stat . Statul este deci o forma a societatii “ expresia potentiala a societatii “. Prin societate întelegem complexul tuturor legaturilor , statul se întemeiaza pe una singura dezvoltând si toate celelalte .
Statul dupa cum nu este singura forma a societatii , tot asa nu este nici cea mai vasta forma de societate , sunt altele , de exemplu religiile , nationalitatile , care cuprind un numar mai mare de indivizi , apartinând unor state diferite . Dar “ Daca statul nu este legatura sociala cea mai întinsa , este însa cea mai importanta si cea mai solida , caci determina în mod mai precis si modeleaza mai energic relatiile vietii comune “. Toate celelalte legaturi resimt în cel mai mare grad influenta statului , caci ele trebuie sa se aseze în cercul sau si pe bazele sale .

“ În stat si pentru stat o multime de indivizi dobândeste facultatea de a voi si de a lucra ca o entitate autonoma , si poate sa dea vietii sale o directie unitara si coerenta ‘’. Se produce o adevarata sinteza , o unire a persoanelor particulare , asa încât ele alcatuiesc o noua entitate . “ Cum una sit omnium voluntas “ , spune Hobbes , “ pro una persona civitas habenda est “ . Statul , se spune , deseori exprima ordinea din natura , copiaza , o reproduce . Întrebuintând vorbirea lui Hegel am putea spune ca “ în stat se trezeste spiritul lumii , care a adormit în natura “. În conceptia lui KANT statul este “ Reunirea unei multimi de oameni traind sub aceleasi legi juridice “. Leon Duguit defineste statul “ca o grupare omeneasca , fixata pe un teritoriu determinat , unde cei mai tari impun vointa lor celor mai slabi “ în sensul sau cel mai general continua el “ cuvântul stat desemneaza o societate omeneasca , în care exista o diferentiere politica , în care exista o diferentiere între guvernanti si guvernati , într-un cuvânt o autoritate politica “.

Del Vecheo prefera aceste definitii : “Statul este subiectul vointei care stabileste ordinea juridica “ sau “ statul este subiectul ordinii juridice în care ( se stabileste ) se realizeaza comunitatea de viata a unui popor “. Potrivit lui Hans Kelsen 6 , statul poate fi caracterizat ca : ordine de conduita a oamenilor , ordine juridica de constrângere , putere de comanda , vointa distincta de vointa indivizilor , fiind mai mult decât suma vointelor individuale si situându-se deasupra lor . Statul , afirma un contemporan , este “ forma normala de organizare a societatii politice “

Un alt autor 8 defineste statul ca ansamblul autoritatilor publice care asigura guvernarea , adica al aparatului prin care se realizeaza directionarea societatii “ sau în sens larg “ organizarea politica a unei populatii , în limitele unui teritoriu istoric , recunoscut de comunitatea internationala , în care puterea si libertatea se înfrunta si coexista pentru realizarea prosperitatii fiecaruia si a Binelui comun , pentru înnobilarea fiintei umane , prin valorile perene ale culturii si civilizatiei” . În conceptia profesorului nostru , Nicolae Popa , statul este “ o modalitate social-istorica de organizare sociala , prin care grupurile si-au promovat interesele comune si în care si-a gasit expresie concentrata întreaga societate “ .

Sintetic însa statul se poate defini ca o putere organizata asupra unei populatii pe un anumit teritoriu . Statul este un concept si o realitate , desi paradoxal , statul “ ca unitate nu poate fi vazut , nici auzit , nici pipait “. Asadar statul poate fi identificat ( cel putin strict juridic ) cu ansamblul sistematizat de organe de stat , el cuprinde parlamente , guverne si alte autoritati executive , organe judecatoresti , armata , politie si închisori . În aceste organe de stat lucreaza demnitari , functionari publici si agenti publici . Prin acestea statul se impune , este receptat si acceptat de bunavoie sau de nevoie (silit ).

Statul este astfel un subiect de drept . Toate celelalte subiecte de drept , fie persoane particulare , fie fundatii , pentru a dobândi în mod pozitiv aceasta calitate , adica pentru a avea valoare de subiect de drept într-o ordine juridica determinata , au nevoie de recunoasterea statului . Statul dimpotriva are un caracter desavârsit , nu are nevoie de recunoastere , caci din moment ce exista , el are recunoasterea în sine însusi , nu atârna de nici o alta putere .

Continutul sau elementele statului
În aproape toate definitiile statului avem trei elemente dominante . Un element personal , care-l constituie populatia , si care se raporteaza la stat prin legatura de cetatenie , o legatura juridica , ce fixeaza drepturi si obligatii reciproce .Este vorba de un numar de oameni destul de mare pentru a permite multimii de a avea o organizatie desavârsita si o viata autonoma . Statul presupune o distributie organica a functiilor care sa-i asigure în mod stabil si definitiv dezvoltarea vietii omenesti sub toate formele sale si sa-i garanteze autonomia . “ Populatia fiind variabila , dar statul subzista cu toata schimbarea si succesiunea generatiilor si cresterea sau scaderea numarului membrilor sai , ceea ce dovedeste ca statul nu este o simpla suma a indivizilor , ci o fiinta Noua’’.

În acest fel populatia care conditioneaza existenta unui stat , se identifica printro anumita viata spirituala . Este de neconceput sa existe un stat fara sa existe o latura psihologica , afectiva foarte puternica a populatiei , mai puternica de deosebirile , oricare ar fii ele , inclusiv cele etnice , lingvistice sau religioase .
Elementul material sau teritoriul este tocmai spatiul în care se delimiteaza sfera puterii politice si implicit ( în principiu ) sfera competentei autoritatilor publice nationale . Astfel teritoriul poate fii definit ca o suprafata de pamânt buna de locuit fara care o multime , oricât de numeroasa ar fi , ar avea întotdeauna caracterul unei grupari trecatoare si nomade si nu ar putea constitui un stat .
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.