Orizontul spatio-temporal al operei lui Sorinel Titel

Trimis la data: 2006-08-12
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 6
Nota: 9.25 / 10
Downloads: 331
Autor: Crinutza
Dimensiune: 15kb
Voturi: 80
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Orizontul spatio-temporal al operei lui Sorinel Titel - Scriitorul Sorin Titel a trăit în perioada 1935- 1985. S-a născut în satul Margina, a urmat liceul la Caransebeş, începe apoi la Bucureşti studii de religie şi de filologie, pe care le termină după o întrerupere de mulţi ani. Orizontul spatio-temporal al operei lui Sorinel Titel
Orizontul spatio-temporal al operei lui Sorinel Titel - A debutat la începutul anilor “60 o dată cu Nicolae Velea şi George Bălăiţă, având comună cu ei tema vârstei imature şi e un caz fericit de creştere lentă şi îmbogăţire a registrului epic şi a formulelor de creaţie. Evoluţia sa cunoaşte trei etape distincte, dar perioada maturităţii artistice- denotă o schimbare a lecturilor şi preferinţelor. Orizontul spatio-temporal al operei lui Sorinel Titel

Orizontul spatio-temporal al operei lui Sorinel Titel - Ea coincide cu perioada bucureşteană: distanţarea de Banat cere regăsirea spaţiului cunoscut, fie prin cărţile citite despre Imperiul agonic (Musil şi Broch, Doder şi Rilke), fie mai ales prin scris. Ciclul său cuprinde patru romane: Ţara îndepărtată- 1974, Pasărea şi umbra- 1977, Clipa cea repede –1979, şi Femeie, iată fiul tău- 1983.

Fără elemente comune de intrigă şi tipologie, romanele configurează acelaşi spaţiu al Banatului patriarhal de la începutul secolului nostru, până la anii de după al doilea război mondial, cu deschidere spre Viena imperială sau Parisul anilor “70. Se recompune astfel o lume tragică şi frumoasă Ţara îndepărtată a copilăriei şi a adolescenţei , prin relatările diferitelor personaje, prin pendularea între real- amintire- vis. Se regăsesc aceleaşi locuri ( pădurea de la Turcoane, Balta Caldă), sau personaje(Andrei, doctorul Tisu), şi mai ales aceleaşi spaţii ocrotitoare( bucătăria, casa, grădina), având în centru mica zeitate domestică: mama.

Domină temele fundamentale: copilăria şi adolescenţa, suferinţa şi singurătatea, iubirea şi trecerea timpului şi, îndeosebi, aproape o supra temă a ciclului moartea, după cum remarca criticul literar Eugen Simion : Nimeni, cred, dintre prozatorii mai noi, n-a sugerat ca prozatorul acesta bănăţean cu trupul robust, cu favoriţi falstafieni şi cu o mustaţă ce se revărsa lin peste obrajii rumeni, inspirând simpatie şi mulţumire de viaţă, nimeni, zic, n-a scris mai bine despre melancolia lucrurilor ce pier.

Sorin Titel descoperă o lume şi un stil de viaţă, una aproape exotică în peisajul prozei româneşti. Privit din acest punct de vedere scriitorul este cel dintâi scriitor valid estetic al provinciei acesteia anonime, tocmai datorită cvasiabsenţei unei literaturi care să proiecteze asupra ei luminile unui interes în stare să o scoată din instinct. Sorin Titel s-a hrănit din banalul şi din anonimitatea Banatului în aşa fel încât astăzi putem spune că celei dintâi creaţii în proză a locului I-a fost menit să transfigureze artistic mediocritatea unei lumi. Pe bună dreptate Elisabeta Roşca numea tetralogia lui Sorin Titel o Yoknapatawa bănăţeană, în lucrarea Sorin Titel- ciclul bănăţean.

Sorin Titel ca nici un alt prozator al perioadei postbelice, aduce o lume neobişnuită, insolită, pentru unii familiară, Banatul, cu toate rămăşiţele imperiului habsburgic, păstrând, în mod curios, aproape nealterată civilizaţia tradiţională românească.

Când a părăsit oraşul de pe Bega şi redacţia revistei Orizont ca să se stabilească definitiv în Bucureşti ca şi redactor al secţiei de proză a revistei România literară, el,era conştient că se încheie lunga perioadă a căutărilor şi că tot ce scrisese nu-l exprima încă pe deplin. Într-un interviu mărturiseşte chiar că altele sunt cărţile pe care ar fi vrut să le scrie.

Cele patru cărţi ale maturităţii scrise în capitală compun un ciclu romanesc diferit de toate cele cunoscute până atunci în literatura română: Comăneştenii- de Duiliu Zamfirescu, ciclul Hallipilor- de Hortensia Papadat-Bengescu, Cronică de familie de Petre Dimitriu. Dincolo de istoriile variate ce dau substanţă epică fiecărui roman, toate la un loc creează un întreg ciclu, al ţării îndepărtate, numit aşa după titlul primului roman.

Ţara îndepărtată (1974)se păstrează sub raportul cronologiei faptelor, foarte aproape de prezent, prin dramele celui de- al doilea război mondial şi ale primilor ani postbelici:bombardamentele şi refugiul, delaţiunile şi deportările, seceta şi pribegia moldovenilor spre vest, colectivizarea şi interzicerea cântecelor naţionale. Ele saturează fundalul romanului, fără să apară vreodată în prim-plan.Cronotropul inconfundabil al romanului este bucătăria, aici mama şi Eva Nada fierb supe, coc cozonaci şi pun murături, aici se povesteşte continuu.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.