Padureanca - povestirea

Trimis la data: 2009-04-01
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 7
Nota: 9.01 / 10
Downloads: 1673
Autor: Irina P.
Dimensiune: 18kb
Voturi: 61
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Fa trei cruci si zi „Doamne-ajuta!” cand treci pragul casei, fie ca sa iesi, fie ca sa intri, caci lumea din intamplari se alcatuieste, iar intamplarea e noroc ori nenorocire, si nimeni nu stie daca e rau ori bun ceasul in care a pornit, nici daca va face ori nu ceea ce-si pune de gand.
Busuioc insa, bogatoiul, era om care stie ce voieste. Pe vrute, pe muncite, pe chibzuite, el ajunsese gospodar ce ara cu patru pluguri zece zile de-a randul si seamana brazdele numai cu grtu bob ales, si de aceea se putea simti destoinic a scoate la capat lucruri pe care altii nici macar de gand a si le pune nu se incumetau.

Se ivise holera-n tara, iar Busuioc nu voia sa stie de ea. Holera-n timpul secerisului?! La aceasta nu s-a gandit si nici acum nu voia sa se gandeasca. Avea patruzeci de jugare de pamant acoperite cu grau, un singur lan ce sovaia mereu sub sarcina de spicuri grele; holera, neholera el trebuia sa-si adune rodul in timp de trei zile, caci putin se scutura de la cei saraci, dar mult de la dansul.
Si de la multi mult s-ar scutura in fiestecare an si inca mai mult ani si ani de-a randul daca n-ar fi bratul padurenilor flamanzi.

Simtind apropierea timpului de secere, padurile se pun in miscare coliba cu coliba, sat cu sat se aduna, vaile pornesc intregi spre campia intinsa, si in cateva zile cat tine locul din Mures pana in partile Orazii si pana la izvoarele Crisurilor nu mai raman prin sate decat mosnegii neputinciosi, babele batrane si copiii nevarstnici; setea de viata ii ia si-i duce pe toti la sarbatoarea cea mare ce se tine in fiestecare an o data pentru impartirea panei de toate zilele.
Acum stapanirea oprise aceasta serbare: se daduse de stire si cu toba prin sat, si in auzul oamenilor adunati la biserica precum ca nimeni nu are voie sa paraseasca de seceris hotarul satului sau, nici sa primeasca de seceris oameni din alte sate.

- Sa vad eu cine ma opreste pe mine a-mi strange rodul muncii mele! striga Busuioc. Curata nebunie!
De unde ia stapanirea puterea de a ne opri pe noi toti? La asta nu s-a gandit?! Intr-o mana e: Mai, omule, vreai sa mori de foame?”, iar in cealalta: „Baga de seama ca nu cumva sa dai de holera!” Apoi tot mai buna e holera. Parca daca mi-a fi dat sa mor de holera, stapanirea o sa stearga data mea de acolo unde s-o fi afland! Ti-e scris, ti-e scris; nu ti-e scris, nu ti-e scris, si sanatate buna.

Socoteala lui Busuioc era facuta: n-avea decat sa puna caii la cateva carute, sa plece la paduri ca sa-si aduca oamenii, si apoi ar fi vrut el sa stie care-i acela, un om din Curtici, care ar indrazni sa faca gura.
- Mai taica, eu zic sa ma duc eu, grai Iorgovan, iar Iorgovan era feciorul tatane-sau.

Busuioc nu prea stetea de vorba cu oamenii, si unul dintre oamenii cu care mai ales nu stetea de vorba era fiul sau, Iorgovan.
Iorgovan era, ce-i drept, mai tanar decat taica-sau, insa tocmai fiindca era mai tanar si fiindca il avea pe Busuioc bogatoiul tata, invatase mai mult in viata lui si era oarecum mai cuminte: asta o simtea Iorgovan, dar Busuioc o stia, si in fundul inimii se bucura de ceea ce stie. Iorgovan umblase cinci ani de zile la scolile din Arad; era vorba sa se faca „domn”, fiindca avea pe ce, si Busuioc visa nopti intregi la domnia feciorului sau si nici n-avea de ce sa nu viseze, fiindca feciorul sau era bun scolar. Intr-o buna dimineata se pomeneste insa cu el acasa.

- Taica, eu m-am gandit sa ma dau si eu la plugarie, ii zisese el atunci. Busuioc s-a uitat lung la el, a mai stat pe ganduri, apoi l-a intrebat:
- Care va sa zica ramai plugar ca mine; de ce nu mi-ai spus-o tu asta mai nainte?
- Pentru ca-mi ziceam, a raspuns Iorgovan, daca il intreb, stiu ca n-are sa voiasca; dac-o fac, stiu ca are sa-i para rau odata, iar daca astept pana ce s-o mai gandi si el, ma tem ca o sa-mi treaca pofta.
„Asa-i! – gandise Busuioc in el – tot mai bine plugar de frunte decat boier de rand”.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.