Paralela intre atitudinea in fata mortii in Miorita, Mai am un singur dor, Vara

Trimis la data: 2014-09-05
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 9.85 / 10
Downloads: 1
Autor: Alexandra_D
Dimensiune: 20kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Mai am un singur dor" [i "Miori]a" sunt dou capodopere: una a literaturii populare, alta a literaturii culte. ~n ambele omul prive[te [i prime[te moartea cu o exemplar demnitate, consecin] a unei ancestrale concep]ii despre lume. Moartea apare ca o etap a unui drum nesfar[it, strbtut `n deplin comuniune cu natura.
"Mai am un singur dor", "Miori]a lui Eminescu", este o elegie pe tema mor]ii; poezia d glas triste]ii poetului, obosit de via], dezamgit din cauza neputin]ei de a atinge absolutul. Poezia contope[te motivul folcloric cu cel al `nchipuirii propriei mor]i ca suprem izbvire, `n care poetul se scufund cu voluptate.
Mai am un singur dor" [i "Miori]a" sunt dou capodopere: una a literaturii populare, alta a literaturii culte. ~n ambele omul prive[te [i prime[te moartea cu o exemplar demnitate, consecin] a unei ancestrale concep]ii despre lume. Moartea apare ca o etap a unui drum nesfar[it, strbtut `n deplin comuniune cu natura.
"Mai am un singur dor", "Miori]a lui Eminescu", este o elegie pe tema mor]ii; poezia d glas triste]ii poetului, obosit de via], dezamgit din cauza neputin]ei de a atinge absolutul. Poezia contope[te motivul folcloric cu cel al `nchipuirii propriei mor]i ca suprem izbvire, `n care poetul se scufund cu voluptate.

Con[tient de geniul care-l individualizeaz apstor, de bariera ce-l desparte de ceilal]i, stul de banalitatea care-l `nconjoara, el se vrea `n nefiin] alturi de cea asemeni lui, dominat ca [i el de absolut [i de perfec]iune, de natura ve[nic [i desvar[it `n frumuse]ea [i simplitatea ei. Acum `i vor fi prieteni "luceferi, ce rsar din umbr de cetini", [i teiul sfant `l va acoperi cu flori.

Asemenea ciobanului din "Miori]a" care-[i testamenteaz `nmormantarea `n mijlocul naturii, astfel `ncat s rman [i dup moarte `n vecintatea lumii `n care a trit, tot astfel poetul `[i dore[te o `nmormantare simpl, pe un pat `mpletit din tinere ramuri. Dorin] poetului este o continuare a nevoii de infinit, a gandirii sale ne`ngrdite de tipare [i tanjind dup absolut.

Dac ciobanul, `n virtutea unui strvechi ritual, dore[te ca moartea lui, conceput ca o nunt astral, s fie totu[i jelit de oile [i cainii lui credincio[i, mrturisindu-[i teama c ar putea muri nelumit, poetul `[i dore[te ca nimeni s nu-l plang, doar: "... toamna glas s dea / Frunzi[ul ve[ted" [i "... teiul sfant deasupr-i / S-[i scuture creanga."Moartea nu aduce `n fata poetului `nfrico[toare goluri din lumea nefiin]ei. Ca [i ciobanului din "Miori]a", care crede c oile [i cinii de la stana vor pzi [i dup moartea, poetul se `nchipuie dup moarte troienit "cu drag" de "aduceri aminte".
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.