Personalitatea

Trimis la data: 2004-06-15
Materia: Psihologie
Nivel: Liceu
Pagini: 5
Nota: 7.92 / 10
Downloads: 17
Autor: Padure C. Daniela
Dimensiune: 14kb
Voturi: 414
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Personalitatea constituie o problemã complexã a psihologiei, complexitate datã æi de cele peste 100 de definiåii de care aceasta a beneficiat de-a lungul timpului æi pânã în prezent. H. Pieron defineæte personalitatea ca fiind “organizare dinamicã a aspectelor cognitive, afective, conative, fiziologice æi morfologice ale individului”. Aceastã organizare dinamicã se manifestã prin conduita omului în societate. Ea se formeazã în procesul de interacåiune dintre individ æi lumea obiectivã.
TRASATURI DE PERSONALITATE SI

SUCCES PROFESIONAL

Student: Pdure C. Daniela

Anul I FR Facultatea de Sociologie Psihologie

Personalitatea constituie o problem complex a psihologiei,
complexitate dat i de cele peste 100 de definiii de care aceasta a
beneficiat de-a lungul timpului i pân în prezent.

H. Pieron definete personalitatea ca fiind "organizare dinamic a
aspectelor cognitive, afective, conative, fiziologice i morfologice
ale individului". Aceast organizare dinamic se manifest prin conduita
omului în societate. Ea se formeaz în procesul de interaciune dintre
individ i lumea obiectiv.

Trsturile de baz ale personalitii sunt:

* Aptitudinile,
* Temperamentul,
* Caracterul.

Aptitudinile:

Succesele ce se obin în cadrul unor domenii ale activitii umane
presupun existena unor însuiri psihice, denumite aptitudini. Acestea
reprezint particularitile individuale ale oamenilor care se constituie
ca o condiie a realizrii unor activiti la un nivel superior. Astfel,
orice însuire considerat din punct de vedere al rezultatelor obinute,
este o aptitudine.

Aptitudinile sunt fie ereditare fie se dezvolt în cursul unei activiti
în funcie de mediu i de educaie.

Dezvoltarea economic fiind un proces de creare de noi cerine, st la
baza unui proces de creare de noi aptitudini. În aceste condiii ne
intereseaz posibilitatea de a prevedea reuita profesional plecând de
la constatarea existenei anumitor aptitudini. Reuita profesional nu
este determinat de o aptitudine izolat, general sau special, ci de un
grup de aptitudini, dar i de cunotine, deprinderi, interese, atitudini
i motivaie.

O form superioar de manifestare a aptitudinilor este talentul.

Talentul se definete ca ansamblul dispoziiilor funcionale, ereditare i
a sistemelor operaionale dobândite ce mijlocesc performane deosebite i
realizri originale în activitate (P. Popescu - Neveanu , 1978).

Forma cea mai înalt de dezvoltare a aptitudinilor care se manifest
într-o activitate creatoare de însemntate istoric o constituie geniul.

Tipuri de aptitudini:

a. generale:
+ memoria
+ spiritul de observaie
+ atenia
+ inteligena

b. speciale:
+ aptitudini tehnice
+ aptitudini psihomotorii
+ aptitudini senzoriale
+ aptitudini speciale
+ aptitudini de conducere i de organizare

Temperamentul:

Form de manifestare a personalitii sub, aspectul energiei, rapiditii
regularitii i intensitii proceselor psihice. Este latura dinamic a
personalitii cu influen asupra caracterului.

Clasificarea clasic desemneaz patru tipuri de temperamente:

1. Sangvinic - rapiditate, vioiciune, calm, intensitate a emoiilor i
superficialitate a sentimentelor, nzuit spre schimbare, instabilitate
a intereselor i înclinaiilor, distribuie i comutare uoar a ateniei,
maxim adaptabilitate, rezisten, meninere a rezistenei i echilibrului
psihic.

2. Flegmatic - calm, lentoare, slab reactivitate afectiv,
durabilitatea sentimentelor, rbdare natural, înclinaie spre rutin,
refuz pentru schimbri.

3. Melancolic - capacitate de lucru redus în condiii de
suprasolicitare, slab rezisten neuropsihic, sensibilitate acut.

4. Coleric - nestpânire se sine, impulsivitate, agitaie tumultozitate,
nerbdare, explozivitate emoional, oscilai între activism impetuos i
depresie, înclinaie spre stri de alarm i angoas.

Caracterul sau trsturile de caracter

Reprezint motivele i scopurile aciunilor omului fa de munc i
societate, sau fa de sine însui.

G. Allport clasific trsturile de caracter în:

- trsturi cardinale (1-2) - trsturi persistente, dominante i
reprezentative pentru subiectul în cauz;

- trsturi centrale sau principale (20-30) - definesc profilul
persoanei;

- trsturi secundare - foarte numeroase, puin clare i au o existen
minor i latent.

PERSONALITATEA MANAGERULUI

Prin personalitate se înelege, de obicei, "subiectul uman" considerat
ca unitate bio-psiho-social, ca purttor al funciilor epistemice,
pragmatice i axiologice. Psihologia consider personalitatea ca un
macrosistem al invarianilor informaionali i operaionali, ce se exprim
constant în conduit i sunt definitorii sau caracteristici pentru
subiect" (cf. Paul Popescu-Neveanu, Dicionar de psihologie, Editura
Albatros, Bucureti, 1978, p. 532-533).

Personalitatea este o trstur ce se dezvolt în componentele sale majore
în jurul vârstei se 5 ani. Freud a identificat 4 surse majore de
tensiune: procesul de dezvoltare psihologic, frustrrile, conflictele i
ameninrile. Procesul de reducere a acestor tensiuni este considerat
cheia dezvoltrii personalitii(Freud 1949).

Personalitatea individului este o trstur care se dezvolt permanent în
timp, sub incidena tuturor factorilor de mediu, sociali, culturali i
educaionali cu care omul vine în contact de-a lungul dezvoltrii sale.

Personalitatea managerial nu este un dat i nu poate fi asimilat în
baza exclusiv a unor deprinderi cognitive. Ea se construiete treptat,
în timp, practica efectiv având un rol deosebit de important în
conturarea i definitivarea acesteia.

Psihologia managerial studiaz personalitatea managerului din
perspectiva realizrii funciilor sale: prevederea, decizia,
organizarea, comanda, coordonarea i controlul.

Psihologia managerial se ocup cu investigarea sistemului psihic i
implicarea lui în actul i procesul managerial. Ea pune în eviden
ponderea diferitelor fenomene psihice în realizarea performant a
activitii manageriale.

Psihologia managerial are în vedere relaiile dintre manager i
colaboratori, se intereseaz de optimizarea lor în vederea realizrii
funciilor manageriale într-un mod silenios, cu minimum de efecte
tensionale i conflictuale i maximum de activiti cooperante, productive
i de satisfacie.

Prin cooperare cu psihologia comportamental, psihologia managerial
studiaz comportamentul managerului în realizarea creatoare a funciilor
manageriale.

inând seama de faptul c nu toi cei care ocup funcii manageriale au i
caliti reale de manageri, psihologia managerial se intereseaz între
altele, i de selecia pe criterii valorice i pregtirea profesional a
managerilor, având în vedere atât fondul lor de predispoziii, cât i
capacitatea de învare a activitii manageriale spre a deveni
performani.

Capacitatea managerului se definete prin reuita în a influena
colaboratorii s obin maximum de eficien i maximum de satisfacii
socio-umane. Managerul trebuie s-i fac pe alii s fac (Tr. Herseni,
Psihologia organizrii întreprinderilor industriale, Editura Academiei,
Bucureti, 1969).

Principala funcie a managerului "Const în coordonarea eforturilor unui
grup, în organizarea i îndrumarea acestuia în aa fel încât s se
asigure realizarea optim a sarcinii de îndeplinit, atingerea scopului
urmrit" (Tr. Herseni, 1969 ).

A fi un bun manager, adic a proba o capacitatea managerial bun nu
presupune a îndeplini efectiv sarcinile sau obiectivele ce sunt
subsumate unei anumite activiti, ci dimpotriv, înseamn capacitatea
acelei persoane de a coordona i conduce un grup de oameni pe care s îi
mobilizeze în vederea obinerii rezultatelor scontate.

Activitatea managerial este una complex, ea având înglobat atât o
component educaional, profesional cât i una uman. Arta de a dialoga cu
subalterni, de a gsi modalitatea optim prin care trebuie s transmii
sarcinile de servici sau s fixezi obiectivele ce trebuiesc atinse în
cadrul realizrii unei activiti performante este una dintre
caracteristicile de baz ale unei personaliti manageriale de succes.

În acest context, prin sistem psihic, înelegem un ansamblu de pri
psihice într-o interaciune ordonat. Psihicul e un sistem de
transformri ale informaiei de intrare în informaie de ieire (J.
Piaget, Structuralismul, Editura tiinific, Bucureti, 1973).

Prile psihologice în relaie sunt:

1. Senzaiile; 2. Percepiile; 3. Reprezentrile; 4. Memoria; 5.
Gândirea; 6. Imaginaia (fantezia); 7. Limbajul; 8. Atenia; 9.
Contiina; 10. Incontientul; 11. Inteligena; 12. Intuiia; 13. Motivaia;
14. Afectivitatea; 15. Voina; 16. Deprinderile; 17. Predispoziiile;
18. Aptitudinile (capacitile); 19. Temperamentul; 20. Caracterul; 21.
Comportamentul (conduita).

Aptitudinile, temperamentul i caracterul sunt considerate drept
însuiri psihice de baz ale personalitii.

Prile pot fi socotite subsisteme, compuse i ele din elemente (sau
subelemente, nuane, detalii, aspecte etc.).

Se evideniaz faptul c în condiii grave, de criz, ce pun în pericol
existena structurii organizaionale (instituiei, firmei etc.) sunt
preferai conductorii ...
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.