Pestii Acipenseridele

Trimis la data: 2002-06-09 Materia: Biologie Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 4045
Autor: Ionut Maris Dimensiune: 861kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Pestii Acipenseridele - Caractere generale ale Acipenseridelor :Fac parte din familia Sturionilor şi sunt renumiti pentru icrele lor negre. Scheletul lor este în mare parte cartileginos, bolta cutiei craniene este osificată, iar nodocordul se menţine toată viaţa. Craniul este alungit şi formează un rostru.Gura este aşezată pe partea ventrală şi este lipsită de dinţi. Nu au solzi, dar au cinci rînduri de plăci osoase; branhiile sunt protejate de opercule, iar coada are doi lobi inegali. Carnea şi icrele acestor peşti sunt foarte apreciate în alimentaţie.

Caracteristici generale ale sturionilor cartilaginoşi
Din sturionii care îi perioadele cele mai îndepărtate ale istoriei Pămîntene erau larg răspîndiţi, au supravieţuit în total doar două ordine, cu trei familii, care trăiesc în fluviile mari şi în mările zonei temperate de nord. La aceşti peşti, scheletul este incomplet osificat şi craniul ramîne aproape exclusiv cartilaginos, fiind însă acoperit cu oase mari, tegumentare.

Coada dorsală persistă aproape în întregime, învelită într-o teacă de ţesut conjunctiv. Se dezvoltă inele cartilaginoase superioare şi inferioare, care înconjură măduva spinării şi vasele. Ca aspect exterior, aceste specii de peşti se pot recunoaşte printr-o proeminenţă alungită a craniului (rostru) . Gura cu mandibule involuate, fiind situată pe faţa inferioară, lasă impresia unei trompe. Pielea acestor animale, aproape toate de dimensiunile mari, contine solzi şi plăci osoase, iar organele interne, prin structura lor primitivă, amintesc înca organizarea rechinilor.

Sturionii din fam. Polipteridae, al căror corp, cu multe înotătoare dorsale este atît de bine acoperit cu plăci romboidale, încît apare complet învelit într-o carapace, populează fluviile Africii tropicale. Specia din Nil (Polypterus bichir), cea mai cunoscută, ajunge la lungimea de aproximativ un metru, pe cînd Polypterus senegalus, care trăieşte în Africa de Vest, atinge 40 cm., iar P. lapradei, care d asemenea trăieşte în Africa de Vest, ajunge la 90 de cm. lungime.

Aceste specii reprezintă paleonisciformes, care au supravieţuit pînă azi; înainte au fost considerate drept crosopterigieni, deoarece posedă o pereche de pulm oni aşezaţi ventral şi înotătoarea toracice musculoase cu bază solzoasă.Formele cele mai specializate sînt sturionii propriu-zişi care aparţin familiei Acipenseridae. Aceştia au pe corp 5 rînduri longitudinale de plăci osoase (scuturi) şi între ele scutele mici dispuse neregulat.

Rostrul conic spatulat poartă ventral 4 mustăţi iar gura subterminală este fără dinţi şi prezintă buze groase. Corpul se prelungeste înapoi în lobul inferior al cozii. Sturionii trăiesc în apele termale termale şi semireci din emisfera boreală. Sînt mai abundenţi în Asia şi Europa orientală şi foarte rari în Europa occidentală. Dat fiind că sturionii au o importanţă economică deosebită mai ales în Europa orientală constituind un produs valoros de pescuit în Dunăre, în Marea Neagră, în Caspică şi în Volga ca şi în bazinele marilor fluvii din Extremul Orient ei vor fi descrişi mai amănunţit.

Pestii Acipenseridele
1.Şipul (Acipenser Sturio)
Singurul sturion care se mai gaseşte şi pe coastele atlantice ale Europei posedă un bot moderat alungit, o buză superioară îngustă ţi o buză inferioară groasă despicată la mijloc. Firele de mustaţă sunt simple. Scuturile mari laterale sunt dispuse compact unele lîngă altele şi scuturile dorsale de la mijloc sunt cele mai mari. Culoarea părţii superioare este mult mai mare sau mai puţin cafenie-închisă, iar în partea inferioară --albă argintie – lucioasă; scutirile au culoarea albă-murdară. Lungimea acestui peşte poate să ajungă pînă la 6 metri, de obicei însă are cel mult 2 metri. El se gaseşte in Oceanul Atlantic, în Mediterană, în Marea Nordului şi Baltică. În Rin se urcă pînă la oraşul Mainz, mai rar pînă la Basel.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Noutati
Stiri educatie
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.