Platon - viata si ideile filosofice

Trimis la data: 2004-01-09 Materia: Filosofie Nivel: Facultate Pagini: 10 Nota: / 10 Downloads: 15
Autor: Monna20 Dimensiune: 18kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Platon (427-347 î.e.n.). Numele adevarat a lui Platon este Aristokeles. A fost numit Platon datotita chipului sau viguros. Descendent dintr-o familie nobila - dupa mama înrudit cu Solon si dupa tata din neamul regesc al codrizilor - Platon primeste o educatie aleasa. În tinerete s-a ocupat de poezie si pictura. La vîrsta de 20 de ani, venind sa participe la un concurs de poezie l-a întîlnit si l-a ascultat pe Socrate.

Puternic impresionat de întelepciunea acestuia, el se dezice pentru totdeuna de poezie si devine elevul lui Socrate si nu l-a mai parasit pîna la moartea acestuia în anul 399. Zguduit adînc de moartea iubitului sau învîtator, Platon pleaca într-un sir de calatorii. Platon se refugiaza o vreme la Megara, unde se bucura de prezenta lui Euclid, un alt elev al mentorului sau. A întreprins, apoi, mai multe calatorii la Siracuza, în Sicilia, în vederea aplicarii acolo a reformelor politice propuse de catre el, prin asa numite constitutii.

Convingerea l-a însotit toata viata, a fost aceea ca actiunea politica, respectiv deciziile politice drepte, pot fi bazate numai pe o cunoastere profunda, adica pe filosofia autentica. Din aceasta perspectiva trebuie interpretata maxima sa politica: ori filosofii ar trebui sa fie regi, ori regii sa devina filosofi.

Prima mare calatorie în agara Greciei Mici, întreprinsa în mod cert, este realizata de catre Platon la vîrsta de 40 de ani în Italia de Sud (Sicilia), numita în acea vreme Grecia Mare. Cu acest prilej i-a cunoscut direct pe unii pitagoreici, precum Archytas din Taren, care preda aici. La curtea din Seracuza a tiranului Dionysos cel Batrîn l-a cunoscut si pe Dio, cumnatul acestuia, pe care a încercat sa-l cîstige pentru ideile sale de forma politica.

De acest episod al vietii lui Platon se leaga una dintre putinile traditii îndoielnicie referitoare la biografia sa: se spune ca Dionysos cel Batrîn l-a vîndut pe Platon ca sclav în Egina, deoarece îi considera suparatoare prezenta în Siracuza. Prietinii ar fi fost aceea care l-ar fi cumparat si eliberat din sclavie, dar acest lucru nu a putut sa împedice ca dezamagirea lui Platon sa fie foarte mare. Multi comentatori ai biografiei sale considera ca, desi exista multe îndoieli legate de veridicitatea acestei întîmplari, ea ar pute axplica, totusi hotarîrea lui Platon de a se retrage din politica si de a deschide o scoala filosofica în Atena, celebra Academiei.

Numele scolii sale a provenit de la piata dedicata lui Heros Akademus, aflata în apropiere. Organizarea scolii se aseamana oarecum cu cea a societatilor pitagoreice, fiind bazata pe principiul irarhiei. Activitatea sa în cadrul academiei nu a însemnat, însa, pentru Platon, o retragere definitiva din politica.

Se pare ca unul dintre obiectivele cele mai importante ale scolii sale, care va functiona aproape 1000 de ani, a fost acela de a contribui la pregatirea politica a celor care urmau sa poarte raspunderea treburilor publice. Se spune ca pe frontonul Academiei erau trecute cuvintele: "Cine nu e geometru nu poate intra aici". Nici acest lucru nu poate fi certificat în mod absolut; este sigur, însa, ca matematica (geometria) a jucat un rol deosebit atît în structurarea planurilor de studii în Academie, cît si-n fundamentarea teoriei metafizice a lui Platon.

Academia lui Platon va functiona pîna în anul 529 e.n., cînd Împaratul Iustinian a emis ordinul de închidere, nu atît din motive ideologice - crestinismul devenise de mult timp greligie oficiala în imperiu -, cît, se pare, din dorinta de a-si însusi averea considerabila a acestui asezamînt cultural. Momentul închiderii scolii este considerat a reprezenta linia de separare clara între platonismul pagîn si cel crestin (vezi capitolul Augustin).

Platon întreprinde o a doua mare calatorie în Sicilia la vîrsta de peste 60 de ani, în timpul domniei lui Dionysos cel Tînar, urmasul celui Batrîn. Acualul tiran parea sa fie extrem de interesat de filosofie si de introducerea unor reforme politice în statul sau. Probabil ca Platon a fost deosebit atras de perspectiva de a putea pune în practica teoria sa despre constitutia unui stat ideal. Dar si de aceasta data, deci s-a dedicat cu toata fiinta acestui proiect, actiunea sa este sortita esecului, întrucît Platon este suspectat ca pregateste o rasturnare a puterii. Platon întreprinde ultima calatorie în Italia de sud peste 4 ani. Esecul definitiv al proiectului sau de a pune în practica teoria sa despre stat îl determina sa se dedice pîna la moarte doar treburilor din cadrul Academiei. Platon s-a stins din viata în anul 347, la vîrsta de 80 de ani.

Opera lui Platon
Cea mai importanta parte a operei sale o reprezinta celebrele dialoguri, lucrari în care abordarea unei anumite probleme filosofice se realizeaza, de regula, prin dialogul dintre Socrate (ca personaj central) si diversi cetateni atenieni. Dialogurile sale sunt adevarate capodopere filosofico - literare, neîntrecute prin frumusetea si profunzimea lor. Personajul principal al tuturor dialogurilor este Socrate. Opera lui Platon reprezinta astfel un elogiu adus învatatorului iubit, condamnat pe nedrept si a carui memoriei vrea s-o reabiliteze.

Pentru a facilita studierea operei platonice, cercetatorii împart dialogurile în trei categorii, conform perioadelor de evolutiei sufleteasca a filosofului: dialogurile scrise în tinerete, numite "socratice", deoarece unele dintre ele au fos scrise, probabil, înca în timpul vietii lui Socrate, dialoguri de maturitate si, în sfîrsit dialoguri de batrînete.

Exista si lucrari care nu - au caracter de dialog, ca Apararea lui Socrate sau ca cele treisprezece scrisori, din rîndul carora doar cea de-a saptea este considerata autentica. Ca si în cazul multor altor filosofi antici (Pitagora, Aristotel), se pare, ca alaturi de opera scrisa a lui Platon, exista si o importanta, parte a gîndirii sale care a fost cunoscuta doar de catre discipolii sai. Aceasta parte ne - (sau incomplet) cunoscuta a gîndirii platoniciene este constituita atît din interventiile filosofului la cursul Academiei, cît si, se pare, din ideile care l-au apropiat pe Platon, la vîrsta a treia, tot mai mult de mistica pitagoreica.

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Noutati
Stiri educatie
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.