Plumb - George Bacovia

Trimis la data: 2005-07-08 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 20816
Autor: Rodica Raicu Dimensiune: 7kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
George Bacovia este considerat “unul dintre marii precursori” ai poeziei moderne (N. Manolescu); poetul s-a afirmat cu precadere insa in mediul simbolist, in care isi afirma propriul eu: ”se simte strain nu numai de lume, dar si de sine insusi”. (N. Manolescu)
“Plumb” a fost publicata in revista “Versuri”, fiind semnata George Andoni; a fost inclusa apoi in vol. “Plumb” (1916).

George Bacovia este considerat "unul dintre marii precursori" ai poeziei
moderne (N. Manolescu); poetul s-a afirmat cu precadere insa in mediul
simbolist, in care isi afirma propriul eu: "se simte strain nu numai
de lume, dar si de sine insusi". (N. Manolescu)

"Plumb" a fost publicata in revista "Versuri", fiind semnata George
Andoni; a fost inclusa apoi in vol. "Plumb" (1916).

Compozitional, discursul liric se organizeaza pe doua planuri:
exterior ("sicriele de plumb", "flori de plumb", "cavou", "coroanele
de plumb") si interior("...amorul meu de plumb", "...si-am inceput
sa-l strig"). De fapt, primul catren sugereaza planul exterior, iar al
doilea catren - pe cel interior.

Cuvantul-cheie al poeziei este "plumb", care apare de trei ori in
fiecare strofa si care, in acelasi timp, reprezinta titlul.
Substantivul "plumb" are drept corespondent in natura un metal
cenusiu, greu, care sugereaza apasarea sufleteasca, monotonia, angoasa
eului liric ce se simte captiv intr-o realitate confuza, apasatoare,
ostila (realitatea exterioara se reflecta in cea interioara si
invers).

In textul poeziei predomina "semen" cu relevanta la nivelul sugestiv.
Astfel, cele mai multe verbe ("dormeau", "stau", "atarnau") sunt la
timpul imperfect, un timp durativ, ce sugereaza neimplinirea si
aspiratia permanenta spre un final eliberator.

Atrage atentia verbul "dormeau", din inceputul poeziei care are ca
sensuri constative evadarea din realitate si moartea. De altfel,
intregul univers liric Bacovian se plaseaza sub semnul somnului, vazut
ca o realitate incerta intre viata si moarte. In primul catren, verbul
se afla la persoana a III-a plural, cu valoare generalizatoare si este
asociat cu adverbul "adanc" (conotatia mortii), iar in al doilea
catren, verbul este folosit la persoana a III-a singular, asociat cu
epitetul "intors" (conotatia esecului), este evidenta reflectarea
realitatii interioare in cea exterioara si invers.

Sintagma "stau singur" simbolizeaza solitudinea eului liric, golul
sufletesc, nevroza, care contribuie la conturarea relatiei cu
realitatea exterioara.

Universul exterior este unul sufocant, in care eul liric nu poate
comunica spiritual si afectiv cu nimeni. Senzatia de spatiu inchis
este intarita de sintagma "coroanele de plumb", ce simbolizeaza esecul
existential; cuvantul "plumb", care apare la sfarsitul primului vers
din primul catren, se reia la sfarsitul ultimului vers al catrenului,
conotatia fiind aceea a spatiului inchis dar si a unui univers
interior incatusat.

Restrangerea sferei semantice urmareste reflectarea reciproca a celor
doua realitati. Astfel, substantivul "cavou" din prima strofa este
substituit in strofa a II-a prin substantivul "mort", iar "vant" prin
"frig", ca senzatie pe care o resimte fiinta poetului.

Participiul "intors" din versul "Dormea intors amorul meu de plumb"
ambiguizeaza discursul liric, amintind de sintagma blagiana
"intoarcerea cu fata spre apus", ce sugereaza moartea. Eul liric a
esuat si in plan afectic, erotic, ceea ce accentueaza sentimental
dezolarii, al instrainarii si al indepartarii de viata. Daca in prima
strofa disperarea si resemnarea sunt amplificate auditiv de suieratul
vantului si de scartaitul coroanelor, in strofa a doua sentimentul
deziluziei este potentat visual de imaginea aripilor atarnand. Dar
starea de spaima este accentuata si de punctele de suspensie,
relevante pentru sugestia captivitatii intr-un univers dominat de
moarte: "Stau singur in cavou...si era vant" (in prima strofa); "Stau
singur langa mort...si era frig" (in a doua strofa).

Universul existential este unul de plumb, un univers al solitudinii,
al spaimei, in care ideea de comunicare este anulata: "...si-am
inceput sa-l strig"; strigatul, care ramane fara raspuns capata mai
degraba, o conotatie metafizica - se naste din teama de singuratate.

Trairile se acutizeaza: frigul nu este cel obisnuit, cu corespondentul
anatomic "cald", ci frigul originar; universul existential poarta
pecetea macabrului, fiind un univers in care materia nu intra, ce-i
drept, nu intr-un proces de putrefactie, ci intr-unul de impietrire.

Intr-o gradatie ascendenta sunt ilustrate tristetea apasatoare si
disperarea generate de monotonia prin impietrirea unui univers aflat
in trecere lenta spre moarte.

Spre acest spatiu inchis si apasator sunt atrase si aripile care si-au
pierdut conotatia obisnuita (zbor, inaltare). "Si-i atarnau aripile de
plumb".

De fapt, toate elementele par cuprinse de un somn etern, intr-un
spatiu inchis, in care inaltarea fiintei spirituale nu mai este
posibila, iar sugestia durativa a timpului imperfect impinge intr-o
nedeterminare temporala trairea umana ("dormeau", "stau", "atarnau"
etc).

Angoasa, tristetea apasatoare generata de singuratate si de moarte
este sugerata si la nivel fonetic, prin inchiderile consonantice,
precedate de vocale inchise: "adanc", "plumb", "vesmant", "vant".
Geamatul dureros este insotit de un vuiet prelung, sugerat de
grupurile vocalice (diftongi, triftongi): "dormeau", "scartaiau",
"atarnau", iar sacadarea discursului liric, ce capata conotatia unei
jeliri, este realizata prin ritmul iambic si rima imbratisata ("vant",
"vesmant", "strig", "frig").

Relevant este si nivelul lexico-semantic, prin prezenta termenilor ce
apartin sferei semantice a mortii: "sicrie", "cavou", "funerar
vesmant".

De asemenea atrage atentia cuvantul "plumb", cuvant cheie in poezie;
plumbul este un metal gri, dens si cu o greutate mare; caracteristici
care in plan uman se convertesc intr-o oboseala coplesitoare, intr-un
sentiment nevrotic al nelinistii disperate in fata mortii.

Cuvantul "cavou", cu sens figurat poate desemna orasul provincial,
monoton, din care eul liric nu poate evada. Tot cu sens figurat apare
si cuvantul "aripe" care sugereaza aici zborul frant, caderea surda si
grea in neant.

Expresivitatea este sustinuta de epitete ("dormeau adanc", "funerar
vesmant"), de personificarea sicrielor, a florilor, a amorului, de
metafore ("aripi de plumb", "flori de plumb") care sugereaza
deznadejdea, anularea elanului, a dorintei de a trai, lipsa sperantei.

Senzatia de apasare si de impietrire a sufletului este ilustrata si de
muzicalitatea funebra a versurilor (repetarea cuvantului "plumb";
constructiile aproape identice: "Dormeau adanc sicriele de plumb" -
"Dormea intors amorul meu de plumb"; "Stau singur in cavou...si era
vant..." - "Stau singur langa mort...si era frig...").

Elegie prin tristetea adanca a eului liric ce se simte amenintat de
moartea neinduratoare, "Plumb" exprima adeziunea poetului la simbolism
si afinitatea acestuia cu motive simboliste precum: tristetea,
singuratatea, solitudinea, moartea.

Powered by [1]http://www.referat.ro/

cel mai complet site cu referate

2

References

1. http://www.referat.ro/

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.