Plumb de George Bacovia

Volumele sale de versuri, "Plumb", "Scantei galbene", "Cu voi', "Comedii in fond", "Stante burgheze", reprezinta variatiuni pe aceeasi tema a obsesiei. Fiecare anotimp prezentat de autor este un rezultat al propriei sale imaginatii; natura auduce cu sine permanent semnele trecerii in nefiinta. Toamna, perioada a anului predilect bacoviana, este dominata de o ploaie continua, egala, monotona si parca ancorata in vesnicie.

"Infernul acvactic" creat tinde sa inunde intreg universul ca in poezia "Lacustra". Semnele peisajului autumnal se identifica pregnant cu semnele mortii: iarba "de plumb", florile "carbonizate", parcul "devastat"; anotimpul "canta funerar... din instrumente jalnice de lemn". Astfel, obsesia mortii isi gaseste magistral un cadru natural propice, anume sfarsitul de toamna, evident si in arta sa poetica plasata in deschiderea volumului de debut.

Poezia "Plumb" apare in volumul omonim de debut, in 1916. Ea este o arta poetica; poezia programatica sau arta poetica este specia genului liric in care se evidentiaza un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si viata a unui autor, despre menirea lui in univers si despre misiunea srtei sale, intr-un limbaj literar care il particularizeaza.

Titlul este un simbol care exprima corespondenta dintre un element al naturii si starile sufletesti exprimate poetic. In sens denotativ, ''plumbul'' este un element chimic, un metal, moale, greu, maleabil de culoare cenusiu-albastruie, rau conductor de caldura si electricitate. Sensul sau conotativ deriva din cel anterior care sugereaza, in plan poetic, apasarea, monotonia, dezorientarea, spatiul inchis. Cele doua catrene ale poeziei pot fi structurate pe doua planuri: exterior (macrocosmic) si interior (microcosmic).

Se remarca repetarea cuvantului simbol ''plumb'' (care devine laitmotiv) de sase ori in pozitii simetrice accentuand starea sufletasca de deprimare. Poezia se deschide cu verbul la modul indicativ, timpul imperfect ''dormeau'', ceea ce sugereaza o actiune prelungita, inceputa in trecut si neterminata. ''Sicriele de plumb'' dorm ''adanc'', sunt cufundate in moarte; lemnul , materialul din care sunt confectionate cosciugele, este inlocuit cu plumbul pentru a fi evidentiata greutatea lor care faciliteaza atractia pamantului.